STAȚI ACASĂ ?!? DA, DAR NU CU TOȚII.

0
6


Dr. ec. Constantin Boștină

Omenirea se află oficial într-o PANDEMIE GLOBALĂ, adică într-un altfel  de război decât războaiele clasice. Războiul nu este între națiuni sau între grupări de națiuni. Deși are o arie de acțiune internațională, este mai întâi un război în interiorul fiecărei națiuni, cu un inamic de răspândire mondială, dar un război fără o strategie mondo-globală.
Și atunci fiecare națiune acționează cum crede de cuviință, cu mijloacele sanitare, tehnologice, materiale, financiare ( mai multe sau mai puține, în funcție de cum a reușit să acumuleze de-a lungul istoriei ) și umane de care dispune. Ba mai mult, asistăm uneori la blocaje naționale pentru circulația internațională a unor bunuri sanitare și de tratament, sau încercarea de a obține cu bani, în folos exclusiv, de la alte națiuni rezultatele unor cercetări medicale de interes internațional. S-ar putea să urmeze și blocarea, în interes național, a unor bunuri de bază pentru hrană, care acum se produc numai în anumite țări. SPER să NU.
Efectul? Sigur vor apărea noi forme de manifestare și, chiar de reconsiderare a globalizării, de accentuare a interesului național și de amplificare a suveranismului.
Este bine, este rău. Rămâne de văzut. Eu sunt din grupa celor care cred că se cere o reconsiderare a globalizării( nici nu poate fi vorba de vreo abandonare ) și reorientarea fenomenului de globalizare spre o mai bună servire a interesului și suveranității naționale.
Iată unele argumente de necontestat:
I. 2.543.190 oameni au murit în lume de FOAME de la începutul anului 2020 și până azi, după datele oficiale ale OMS, UNICEF si ale Programului Națiunilor Unite pentru Alimentație.
De ce nu s-a declarat STARE DE URGENȚĂ MONDIALĂ? Unde este solidaritatea internațională?
II. 100.000 persoane au murit la nivel global în primele trei luni ale anului 2020 de virusul gripei comune și sigur vor mai muri câteva sute de mii din aceeași cauză până la sfârșitul anului.
De ce nu s-a pus problema „STATULUI ÎN CASA” și a blocării ( întreruperii ) activității economice în nicio țară ?
III.Cca.17.000 de decese asociate CORONAVIRUSULUI din noiembrie 2019 și până acum și sigur vor mai fi câteva zeci sau poate sute de mii până  la sfârșitul anului 2020.
De ce s-au declanșat, ca urmare a coronavirusului asemenea măsuri naționale de blocare practic a vieții sociale și de blocare și agravare a activității economice și de producție, sigur cu efecte diferite, chiar grave, mai ales pentru națiunile mai sărace.
Nu mă grăbesc cu răspunsurile. Este încă prea devreme, dar sigur ceva radical și profund se urmărește și, evident, se va întâmpla. Vom supraviețui sigur, dar vom trăi într-o altă lume.
S-a declanșat în mod cert procesul pregătirii oamenilor de pe tot mapamondul de a trăi într-o alta lume, altfel organizată, bazată pe cea de a patra sau a cincea revoluție industrială, într-o lume robotizata, de asimilare și conviețuire cu digitalizarea, IT, IA, biotehnologii și nanotehnologii, cu învățarea și educarea tinerei generații prin tehnologia de la distanță ( să renunțe elevul sau studentul la rucsacul de câteva kilograme, la deplasarea cu autoturismul, microbuzul sau mijloacele de transport în comun, la curiculele școlare si metodele de predare din secolele XIX-XX, când trăim în altă eră tehnologică, reducerea traficului urban și a poluării și alte efecte pozitive ), de a se dezvolta munca productivă sau serviciile de la domiciliu cu toate efectele benefice, etc.
Măsurile luate până acum în China, în Italia, în Spania, în Coreea de Sud, în Iran, în Franța, în Anglia, în Germania și, evident și în România sunt măsuri naționale și au justificarea lor. Ele sunt cerute de acțiunea unui virus încă necunoscut și fără un vaccin valabil.
Trebuie să observăm însă că măsurile luate de autoritățile naționale sunt în primul rând de ordin sanitar și, cu riscul restrângerii unor drepturi, de impunere a unui comportament cetățenesc în societate.
Deși virusul are manifestare mondială, globală, măsurile luate sunt în primul rând naționale și mai puțin mondiale. Dar și aceste măsuri sunt mai mult în domeniu sănătății, unde OMS face ceva, dar timid.
Din punct de vedere sanitar măsura „STAȚI ÎN CASĂ” se justifică pentru reducerea efectelor virusului, mai ales pentru elevi și studenți care pot învăța și de acasă, dar și pentru pensionari care în marea lor majoritate nu mai sunt productivi. Dar pentru cei care sunt în regim de producție și servicii, măsura trebuie, cu excepția celor care pot lucra de acasă, aplicată diferențiat.
Producția nu trebuie oprită sau amânată nici în plan național și nici în plan regional sau mondial.
Economic nu se văd niște politici adecvate nici în plan național și nici în plan regional sau mondial. Se închid unități de producție mici și mijlocii, dar și de mare anvergură: Boeing, Ford, Renault etc., societăți de prestări de servicii naționale și internaționale, fenomene ce au ca efect șomaj, scăderea producției, în fapt prăbușirii economice, generatoare de o posibilă gravă criză economică la nivel mondial.
Unde sunt atunci ONU, UNCTAD, OCDE, FMI, BANCA MONDIALĂ, etc. De ce tac? De ce nu reacționează imediat și nu vin cu soluții în sprijinul economiilor naționale și economiei mondiale. Spre exemplu, de ce FMI nu vine cu finanțări de sprijin avantajos, mai ales pentru economiile țărilor mai sărace? De ce sunt lăsate economiile naționale să se susțină singure? Evident ca unele economii naționale pot, altele nu. Atunci ce mai înțelegem din globalizare? Cei care au acumulat pana acum din circuitul economic globalizat vor rezista și își vor reveni, iar cei care nu au acumulări vor rămâne săraci în continuare, dacă nu-și reconsideră politicile naționale.
Menținerea actualului curs al globalizării va duce în continuare la adâncirea decalajelor economice între națiuni și între indivizi.
Să fi expirat timpul actualelor organisme mondiale? Să fie ele depășite? Să fie necesară apariția altor organisme internaționale concordante cu nevoile viitorului omenirii
În mod sigur DA. Și cert o primă reconsiderare va fi în reorientarea economiilor naționale, în direcția creșterii ponderii producției naționale de bunuri pentru consum și investiții, în refacerea pe verticală a lanțurilor de producție naționala, în promovarea curajoasă a economiei circulare, în dezvoltarea economiei verzi și a economiei albastre (tot ce se poate produce pe plan local pentru consumul local sau regional să se producă pe plan local sau regional.
Omenirea trebuie să evolueze în consens cu natura și nu împotriva ei.
Economiile naționale își vor reconsidera modelele de dezvoltare economica, fără a deveni autarhice, dar pentru a-și proteja mai bine potențialul natural, material, financiar și uman și a beneficia mai bine în interes național de cooperarea economică regională și internațională.
Globalizarea nu poate dispărea, dar ea trebuie reconsiderata, prin crearea unor noi organisme internaționale de sprijin și reglementare, prin promovarea unor politici de fiecare stat mai avantajoase intereselor naționale.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale( ASPES ), în parteneriat cu AGER, AFER, ASE BUCURESTI, ASAS, INCE-AR, România Durabilă, SAMRO, ACPR, CNIPMMR, CCIR și ANOSR  și sub egida Academiei Române-Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie va finaliza dezbaterile în cadrul demersului: „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”, incorporând în Documentul de politici economico-sociale ce va fi prezentat FORUMULUI ECONOMIC NAȚIONAL și noile concluzii ce se desprind din situația economico-socială creată în economiile naționale, în Uniunea Europeană și în lume de îndemnul  național și internațional „STAȚI ACASĂ”, dar adaug eu, NU CU TOȚII și faceți ce trebuie pentru o lume mai bună și mai dreaptă, în binele tuturor cetățenilor și al interesului național.
Închei cu un citat din Nouriel Roubini: „Cea mai potrivită cale de rezolvare a dificultăților din prezent constă în atacarea problemelor pe termen lung”.

 


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here