BEPS – Revoluție sau Evoluție?

0
159
BEPS – Revoluție sau Evoluție?






Globalizarea economiei mondiale nu este o problema noua. Dezvoltarea business-ului la nivel international a generat de-a lungul timpului o integrare din ce in ce mai puternica a economiilor nationale in economia globala. Asa cum se mentioneaza in introducerea la Planul de actiune BEPS elaborat de OECD (Organizatia pentru Cooperare economica si Dezvoltare), Liga Natiunilor a atras atentia inca din 1920 asupra faptului ca in momentul in care diverse sisteme de impozitare interactioneaza se creaza premisele unei duble taxari internationale, fapt ce poate avea drept urmari incetiniri ale ritmului de dezvoltare a economiei globale si diminuari ale nivelului de prosperitate atins de diverse tari. Plecind de la aceste observatii, majoritatea statelor lumii au inteles necesitatea de a lua masuri concertate in ceea ce priveste eliminarea dublei impuneri., pe baza unor reguli recunoscute international si reunite in tratate bilaterale incheiate cu scopul de a reglementa eliminarea dublei taxari.

In aceste conditii OECD a creat Modelul OECD de Conventie Privind Eliminarea Dublei Impuneri, a Dublei Neimpozitari si a Evaziunii Fiscale, model ce a avut drept criteriu de baza impozitarea cu precadere a intreprinderilor nationale in jurisdictia in care acestea isi au inregistrate sediile centrale. Din pacate, datorita dezvoltarii fara precedent pe care a avut-o economia mondiala in ultimii ani, modelul OECD a inceput sa isi arate limitele si sa genereze frine in dezvoltarea atit tarilor care l-au adoptat cit si a companiilor multinationale. Din aceste motive, Grupul G20 care reuneste cele mai imortante economii la nivel mondial a simtit nevoia unei reforme si a solicitat OECD modificare modelului a carui utilizare a devenit o frina in dezvoltarea business-ului international. Plecind de la acesata solicitare, OECD a elaborat un Plan de Masuri Pentru prevenirea Erodarii Bazei de Impozitare si a  Repartizarii Profiturilor, plan de actiune cunoscut international ca Planul de Actiune BEPS.

Planul de Actiune BEPS reprezintă o modificare radicală a principiului care a guvernat până nu de mult filozofia fiscală propusă de OECD și anume acela conform căruia taxele trebuie plătite fie acolo unde o companie multinațională își are înregistrat sediul central, fie acolo unde sunt înregistrate drepturile de proprietate intelectuală asupra unor licențe și patente. Asa cum am aratat, schimbarea esențială a fost impusă de limitele pe care acest principiu le-a arătat în condițiile dezvoltării societății informaționale și a dificultății de adaptare a guvernelor statelor dezvoltate la această nouă evoluție a economiei globale. In practica internationala, acest principiu a permis și chiar a încurajat înregistrarea de companii și transferul de drepturi de proprietate intelectuală către jurisdicții cu fiscalitate redusă sau chiar către paradisuri fiscale, în acest fel micșorând substanțial nivelul de colectare a taxelor și impozitelor în economiile dezvoltate.

In scopul corectarii dezechilibrelor create la nivel international de utilizarea vechilor principii de impunere propuse de OECD, aceasta organizatie a elaborat un numar de 15 actiuni a caror transpunere in practica se presupune ca ve genera mai multa echitate fiscala in conditiile in care principiul eliminarii dublei impuneri va fi respectat in continuare.

Ca orice schimbare, fie ea radicala sau doar de suprafata, Planul de actiune BEPS presupune o serie de costuri care ingrijoreaza in special mediul de afaceri. Pentru a identifica felul in care Planul de Actiune BEPS este privit la nivel international, RSM International, cea de-a sasea mare retea de firme de audit si consultanta la nivel mondial a solicitat efectuarea unei cercetari a opiniilor reprezentantilor de top ai companiilor multinationale. Rezultatele acestei cercetari au fost reunite intrun Raport ce a fost facut public la inceputul lunii iunie 2016 si pe care il voi prezenta in continuare, pe scurt.

Raportul RSM privind BEPS

Despre Raportul BEPS

RSM a comandat, prin Euromoney Institutional Investor, realizarea unui studiu independent care să prezinte, la nivel global, opiniile liderilor unor companii care activează internațional, cu cifre de afaceri anuale cuprinse între 50 milioane și 5 miliarde de dolari.

Studiul s-a concentrat pe următoarele aspecte:

  • Opinii și previziuni pe care acești lideri le au în privința BEPS;
  • Impactul BEPS asupra companiilor în întreaga lume;
  • Cum plănuiesc companiile să răspundă Planului de Acțiuni.

Datele au fost colectate în luna martie a anului 2016, prin chestionarea unui eșantion de 494 de directori executivi din diverse industrii, cele mai reprezentate fiind serviciile financiare (22%), serviciile profesionale (20%) și industria bunurilor de larg consum (14%). Deasemenea, o bună parte dintre respondenți conduc departamente interne de taxe.

Care au fost principalele rezultate ale studiului?

RSM a identificat patru aspecte generale:

  • Costurile companiilor vor crește ca rezultat al implementării Planului BEPS, majoritatea considerând că vor plăti, în medie, cu 5% mai multe taxe, iar aceste costuri vor fi suportate de către companii, clienți și acționari deopotrivă.
  • Cele mai multe companii nu se așteaptă la dificultăți majore din cauza implementării Planului BEPS, majoritatea respondenților considerând că provocările vor fi moderate.
  • Deși discuțiile pe tema BEPS au vizat mai degrabă impactul asupra companiilor mari, efectul asupra companiilor mijlocii ce activează internațional va fi similar.
  • Liderii companiilor consideră că un standard global de impozitare este necesar dar că Planul BEPS nu este o soluție completă – deși reprezintă un pas important înainte în această privință.

Ce costuri vor suporta companiile în urma implementării BEPS?

Companiile se așteaptă să înregistreze costuri suplimentare ca rezultat al Planului BEPS. Puțin peste jumătate din cei intervievați (53%) sunt de părere că “Organizația mea va întâmpina costuri semnificative din cauza alinierii la propunerile Planului de Acțiuni BEPS”, comparat cu doar 17% dintre respondenți care sunt încrezători că acest lucru nu se va întâmpla. Aproape o treime considera ca vor plăti cu cel puțin 10% mai multe taxe.

Deasemenea, sunt așteptate și creșteri ale costurilor de conformare fiscală. Per total, 92% dintre respondenți preconizează o creștere a acestor costuri ca rezultat al implementării Planului BEPS, iar aceasta crestere nu va fi moderată: 68% susștin că vor plăti cu 10% mai mult, media prevăzută a creșterii fiind de 17%.

Luând în considerare schimbările importante care vor surveni in legislația fiscala și in  modul de administrare a taxelor implicate, nu este surprinzător că organizațiile anticipează o creștere a costurilor de conformare fiscala. De exemplu, companiile știu că vor fi nevoite să se alinieze cu noile reguli privind documentarea prețurilor de transfer, fapt ce implica costuri suplimenare semnificative.

Întrebarea rămâne, desigur, dacă aceste costuri de conformare vor crește permanent sau doar pe durata perioadei de implementare si tranziție. Există, deasemenea, dovezi că foarte multe companii sunt îngrijorate de faptul că implementarea Planului de Acțiuni BEPS va crea un mediu și mai rigid pentru conformare, cu mai puține oportunități de planificare, cu mai multe provocări administrative și cu riscuri crescute de dublă impunere.

Creșterile sunt prevăzute ca fiind unele seminificative, mai ales pentru companiile cele mai mari, lucru care pare justificat și previzibil, deoarece BEPS reprezintă în mare parte răspunsul politic la pozitia cetățenilor-votanti față de posibilitatea companiilor multinaționale de a evita plata taxelor în anumite țări.

Cine va suporta aceste costuri?

Opiniile sunt împărțite în ceea ce îi privește pe cei care vor suporta aceste noi costuri, astfel: 54% dintre respondenți consideră că, cel mai probabil, organizațiile vor absorbi o parte a acestor costuri, dar 34% dintre respondenți consideră că ele ar trebui să fie suportate parțial de către clienți. Pe lângă aceștia, 31% consideră că și acționarii ar trebui să fie implicați în susținerea acestor costuri.

Modul de impartire a costurilor de implementare va depinde, în cele din urmă, de factori economici, precum sectorul de activitate sau abilitatea clienților de a alege dintr-o mulțime de competitori în așa fel încât prețurile să rămână scăzute. În cazul Planului BEPS, de exemplu, 62% dintre producători cred că, cel mai probabil, organizația va absorbi o parte a costurilor, pe când în industria farmaceutică doar 47% cred acest lucru.

Cum îmi va afecta Planul BEPS strategia de business?

Conducatorii companiilor participante la studiu consideră că Planul BEPS va avea un impact semnificativ asupra strategiilor lor de business, iar mai mult de 70% dintre cei intervievați spun că, din cauza Planului BEPS, au incertitudini în ceea ce privește aceste strategii.

O mare parte dintre respondenți consideră că Planul BEPS va afecta, deasemenea, și structura organizațională a companiei pe care o conduc. 73% au arătat că astfel de schimbări vor fi necesare, cu mai mult de 40% anticipând o restructurare semnificativă sau chiar o schimbare totală.

Conform celor de mai sus, costurile mai mari asociate Planului BEPS, precum și decizia privind cine va suporta aceste costuri, vor afecta strategia de business a unei organizații. Cu toate acestea, există dovezi că schimbările vor fi benefice pe termen lung. Companiile anticipează că alinierea la noile reguli va avea un efect pozitiv asupra mai multor departamente – inclusiv cele juridice, de management al riscului, de producție și de vânzări.

Duce Planul BEPS la un sistem de taxare mai corect?

Pe această temă, opiniile sunt din nou împărțite. 35% dintre respondenți consideră că propunerile Planului de Acțiuni vor contribui într-o mare măsură sau total la crearea unui sistem de taxare mai corect, pe când 30% consideră că propunerile se adresează într-o mica măsură – sau chiar deloc – acestui obiectiv.

Majoritatea respondenților consideră că propunerile vor contribui la standardizare, dar 62% dintre aceștia cred că ele vor aduce beneficii anumitor state în detrimentul altora.

Deasemenea, reprezentanții companiilor mai mici tind să creadă că Planul BEPS favorizează marile corporații.

Va fi Planul BEPS un succes?

Majoritatea respondenților (69%) au căzut de acord asupra necesității unui standard global de taxare, iar 54% dintre aceștia sunt de părere că Planul BEPS este cea mai bună soluție. Deși aceste procente nu sunt neapărat un vot de încredere, ele reprezinta un procent mai mare decât cel de 31% al respondențior care preferă un alt standard global sau consideră că acesta nici nu este necesar.

Oamenii de afaceri anticipează că Planul BEPS își va atinge obiectivele principale, contribuind astfel la  formarea de atitudini pozitive în privința propunerilor. De exemplu, 92% consideră că Planul BEPS va contribui la sporirea transparenței, iar 88% cred că acesta va ajuta la standardizarea mediului internațional de afaceri.

Desigur ,trebuie luat în considerare că, la acest moment, procesul de implementare a BEPS este încă la început – el necesită o analiză aprofundată pe parcursul etapelor următoare de implementare.

Impactul asupra companiior mijlocii, care activează internațional

Care va fi impactul concret asupra companiilor mijlocii?

Planul de Acțiuni va genera riscuri substanțiale pentru companiile mijlocii care activează internațional. Până în prezent, discuțiile privind propunerile BEPS s-au concentrat asupra impactului pe care Planul îl va avea asupra companiilor mari, însă rezultatele studiului arață că și pentru companiile mijlocii costurile de implementare vor fi semnificative.

În ciuda lipsei unui sistem de evaluare și a unei experiențe similare marilor corporații, companiile mijlocii care activează internațional se vor confrunta, în mare parte, cu aceleași provocări – 71% dintre respondenții ce reprezintă companii mijlocii așteaptă o creștere a taxelor și 91% o creștere a costurilor de conformare fiscală.

Planul de Actiune BEPS va afecta și strategia de business a companiilor mijlocii. Pe lângă creșterea a costurilor, 78% dintre aceste organizații anticipează că vor avea incertitudini din cauza Planului și 75% prevăd, ca o consecință a acestuia, modificări în structura lor organizațională.

De altfel, companiile mijlocii au început deja să își actualizeze strategiile – doar 7% dintre respondenții care reprezintă acest segment de piață nu au încă un plan privind alinierea la noile reglementări privind prețurile de transfer și doar 10% nu au încă un plan de acțiune privind redefinirea sediului permanent.

Cum se pot pregăti companiile mijlocii pentru noile reglementări?

Pentru a putea face o analiză a riscurilor și pentru a-și seta prioritățile viitoare, companiile ar trebui să își evalueze sistemele operaționale și fiscale globale, pentru a vedea, concret, cum acțiunile propuse de Planul BEPS le vor afecta operațiunile

Companiile ar trebui să își coordoneze departamentele de taxe, trezorerie și operațiuni și să dezvolte o planificare strategică, care să includă prioritățile, să identifice zonele de potențial risc și pașii următori necesar a fi facuti pentru alinierea la noile reglementări.

Companiile ar trebui să își evalueze sistemele curente pentru a se asigura că sunt pregătite pentru viitoarele modificări privind conformarea fiscală – spre exemplu, ar trebui să verifice dacă acestea pot susține și mai multă transparență, sau mai multe informări și raportări.

Deasemenea, acestea ar trebui să monitorizeze schimbările care au loc la nivel național, în fiecare țară de interes, pentru a putea acționa prompt și eficient.

BEPS in Romania

Deși România nu este membră a OCDE, în noul Cod Fiscal în vigoare de la 1 ianuarie 2016 au fost introduse prevederi care își au originea în BEPS, în special în ceea ce privește noua abordare a prețurilor de transfer și a așa-numitelor tranzacții transfrontaliere artificiale (tranzacții derulate de entități românești cu companii rezidente în state cu care România nu are încheiate tratate privind schimbul de informații fiscale și comerciale). De asemenea, în ultimul timp, s-a putut observa o atitudine mult mai agresivă a autorităților fiscale românești în ceea ce privește tratamentul fiscal și deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile de management și consultanță prestate internațional, abordare care își are sorgintea tot în BEPS.

Romania a  decis sa se alature tarilor nemembre OECD care vor proceda la implementarea cel putin a unor Actiuni BEPS, motiv pentru care si companiile romanesti care s-au dezvoltat international precum si subsidiarele romanesti ale companiilor mltinationale ar trebui sa acorde o atentie sporita planificarii si pregatirii actiunilor lor proprii ca urnare a implementarii planului de actiune BEPS in Romania. In acest sens, crearea de echipe interne si aplerarea la consultanti externi reprezinta posibile masuri de prevenire a efectelor negative pe care necunoasterea sau ignorarea BEPS si a noilor abordari fiscale internationale le pot avea asupra business-ului autohton.

Concluzie

Desi s-a dorit o revolutie in fiscalitatea internationala, BEPS reprezinta de fapt nimic altceva decit un raspuns politic si birocratic la noile sfidari impuse de dezvoltarea economiei mondiale in plina era informationala. Studiul RSM a confirmat in fapt acest lucru dar masura in care BEPS reprezinta o evolutie in sens pozitiv numai viitorul ne-o va arata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here