Șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propune dublarea Fondului European de Investiții Strategice la 630 de miliarde de euro până în 2022. Șeful executivului comunitar a făcut afirmația în cadrul discursului său anual despre starea Uniunii și a precizat că măsura este necesară pentru a contracara scăderea importantă a cheltuielilor după criza financiară și pentru a contribui la proiectele ample de infrastructură, de la aeroporturi până la rețele de internet de mare viteză. Totodată, Juncker recunoaște că “UE nu are destulă unitate” și susține că următoarele 12 luni sunt cruciale pentru revigorarea Uniunii.
Șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a subliniat că „Fondul nostru European de Investiții va oferi, în total, investiții de cel puțin 500 de miliarde (de euro – n.r.) până în 2020 și vom depune eforturi pentru a ajunge la 630 de miliarde până în 2022”. „Dacă statele membre continuă, putem ajunge acolo și mai repede”, a adăugat șeful Executivului european, conform New.ro. Juncker a afirmat că FEIS a strâns deja 116 miliarde de euro în investiții în primul an de funcționare. „Peste 200.000 de firme mici și start-upuri din Europa au primit credite. Iar peste 100.000 de oameni au primit locuri noi de muncă”, a oferit Juncker ca exemplu pentru succesul Fondului.
Potrivit lui Juncker, pe lângă eforturile de a obține fonduri, UE trebuie să creeze și mediul adecvat pentru investiții. „Băncile europene sunt în stare mult mai bună decât acum doi ani, datorită eforturilor noastre europene comune. Europa are nevoie de băncile sale. Însă o economie care este dependentă aproape în totalitate de creditul bancar este dăunătoare pentru stabilitatea financiară. Este dăunătoare și pentru afaceri, după cum am văzut în timpul crizei financiare”, a atras atenția Juncker, pledând pentru o accelerare a eforturilor pentru Uniunea Piețelor de Capital, care va face sistemul financiar mai rezistent.
Șeful C.E. a amintit că, anul trecut, Executivul a prezentat o propunere „care va facilita acordarea de credite de către bănci”, ce are „potențialul de a debloca până la 100 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru afacerile din UE”. Juncker a promis și extinderea Fondului de Investiții la nivel global, ajutând sectorul privat din Africa. Suma inițială alocată este de 44 de milioane de euro, dar ar putea fi dublată ulterior, scrie Profit.ro. Președintele Executivului UE speră astfel să limiteze numărul de oameni care părăsesc continentul sărac pentru a ajunge în Europa. Fondul pentru Africa se înscrie în eforturile lui Juncker de a promova o agendă pozitivă, în special în cazul crizei migratorii care a divizat profund Uniunea Europeană. De asemenea, el a criticat voalat țările din centrul și estul Europei, care nu vor să preia refugiați din nordul Africii și din Orientul Mijlociu. „Solidaritatea trebuie să vină din inimă. Nu poate fi forțată”, a subliniat el.
Înființat pe o perioadă de trei ani, până în 2018, FEIS are o valoare totală de 21 de miliarde de euro, dar este estimat că va avea un efect multiplicator global de 1 la 15 prin atragerea investițiilor private, generând astfel fonduri noi totale de circa 315 miliarde de euro.
În discursul său susținut în fața Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a subliniat că UE „nu are destulă unitate”, adăugând că instituţia pe care o conduce „nu intenţionează să distrugă naţiunea-stat”. Şeful Comisiei Europene a mai subliniat că rezultatul referendumului din Marea Britanie este un avertisment care arată că UE este angrenată într-o luptă pentru supravieţuire împotriva naţionalismului din Europa, scrie Reuters online. „Există crăpături şi adesea fragmentări (…) Acest lucru nu face decât să lase loc populismului galopant”, a completat Juncker, cu precizarea că negocierile privind separarea Marii Britanii de UE ar trebui să fie iniţiate „cât mai curând posibil”, deşi Comisia Europeană „respectă şi regretă” decizia britanică, relaţiile cu Londra trebuie să continue „într-o manieră amicală”. Mai mult, preşedintele CE a mai spus că următoarele 12 luni sunt “cruciale pentru o revigorare a UE, pentru apărarea cetăţenilor noştri aici şi peste hotare şi pentru ca UE să îşi asume responsabilitate globală”.
