Bitcoin, moneda virtuală, funcționează sub principiul sistemului de plată descentralizat și nu se bazează pe încrederea într-un emitent central, deoarece folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele P2P (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzacțiile utilizând criptografia, însemnând că nu este necesar un supraveghetor cum ar fi o bancă centrală. Fiecare participant poate crea noi monede Bitcoin pentru folosirea în interes personal, fiind astfel recompensat în monedă virtuală pentru participarea la validarea altor tranzacții.
Dezavantajul major pe care îl are rețeaua este producerea şi intermedierea tranzacţiilor în monedă Bitcoin ce presupune un consum foarte mare de electricitate, rezultat din procesarea algoritmilor criptografici pe care este bazată această monedă. Pe măsură ce tot mai multe organizaţii mari şi mici s-au alăturat efortului pentru generarea cât mai multor monede virtuale, consumul de energie a urcat la valori astronomice. În scenariul cel mai pesimist, prevăzut de un cercetător pe nume Sebastian Deetman, sistemele de calcul folosite pentru procesarea tranzacţiilor Bitcoin ar putea ajunge până în anul 2020 la un consum de electricitate depăşind 14 GW, echivalent unei ţări europene moderne, cum este Danemarca, potrivit Go4it.
Plățile cu moneda virtuală pot deveni neprofitabile, deoarece costul generării acesteia ar putea ajunge să depășească valoarea sa de tranzacționare, avantajul principal riscând să fie pierdut în fața monedelor convenționale.
În septembrie 2015, Bitcoin a fost declarată oficial ca fiind o „marfă” în Statele Unite de către Comisia pentru tranzacții cu contracte pentru mărfuri (CFTC), aceasta din urmă afirmându-și autoritatea de supraveghere a tranzacțiilor cu contracte futures şi opţiuni pentru bitcoin, care sunt supuse reglementărilor agenţiei, scrie Mediafax.
Surse: mediafax.ro, go4it.ro
