Cât de lung e drumul până la prosperitate?

0
41
Cât de lung e drumul până la prosperitate?

Cei interesati de economie sunt atenti la stirile care vin de la Institutul National de Statistica, pe care adesea le compara cu datele initiale de prognoza economica pentru ca sa vada diferenta dintre ce si-a planificat si ce a realizat guvernul in plan economic. Dar dincolo de cifre, oricare ar fi ele, sta realitatea din spatele datelor statistice. Povestea cifrelor. Si nu de putine ori ne intrebam cu totii, experti sau oameni simpli, “cat mai e pana sa simtim cu adevarat cresterea economica?” Recent am si primit un posibil raspuns: guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu spunea ca “lumea se întreabă de ce avem creştere economică dacă nu se simte în buzunarele oamenilor. Numai economiştii şi numai noi putem să le explicăm că de la creşterea economică până la buzunarul omului e ceva drum. Este, uneori, un drum lung. ”. Ce vrea sa zica cu asta? Practic, seful bancii centrale incerca sa explice de ce, chiar si atunci cand parem a fi campionii europeni la cresterea economica, romanii nu simt si in buzunare, in viata de zi-cu-zi, “prosperitatea” din statisticile guvernamentale. De fapt, romanii nu percep prosperitatea dintr-un motiv foarte simplu: pentru ca ea nici nu exista. Exista doar niste indicatori care ne arata ca ne miscam mai iute de la un stadiu de saracie nationala la unul de mai putin saracie. Cresterea Produsului Intern Brut exprimata de cifrele de la INS nu arata cresterea nivelului de trai al cetateanului. Dar ce arata atunci? Si ce anume se intampla in buzunarele noastre?

Să analizăm mai intai datele statistice: potrivit INS, România a înregistrat o creștere economică peste așteptări în primul trimestru din 2015, de 4,2% față de perioada similară a anului trecut, fiind pe primul loc în UE din acest punct de vedere. Produsul Intern Brut a fost în primul trimestru estimat la 139,27 miliarde lei (aproximativ 31 miliarde de Euro), în creştere cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţie susţinută de comerţ, reparaţiile auto, transport, hoteluri, restaurante şi industrie. În funcţie de datele ajustate sezonier, economia s-a cifrat la 174,85 miliarde lei (circa 39 miliarde de euro) preţuri curente, în creştere cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2014 şi cu 4,2% faţă de primele trei luni ale anului trecut.   Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1% la creşterea economică din primul trimestru, această ramură având o pondere de 17,8% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 5,8%. Totodată, industria, cu o pondere de 21,1%, a avut o contribuţie de 0,9% la avansul PIB. Volumul de activitate a crescut cu 4,2% în industrie. O contribuţie de 0,9% au avut-o şi sectorul IT, care are o pondere de 7% în PIB. Avansul activităţii a fost de 13,2%, însă.   Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,5%, au avut un aport de 0,4%. Din punct de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei au avut o contribuţie de 3,3% la creşterea economică, cu o apreciere a volumului de 4,9%. De asemenea, un aport pozitiv, de 1,2%, l-a avut formarea brută de capital fix, pe fondul urcării volumului cu 8%. Ca urmare a scăderii volumului cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice (cu 1%) aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -0,2%. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,3%), consecinţă a creşterii cu 9,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 12,6%. Este de remarcat insă, soldul pozitiv al balanţei de plăţi, dupa cum se arată în comunicatul INS. Sa mai precizam ca bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%, iar cea mai recentă estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză, datând din luna mai, lua în calcul un avans al economiei de 3,3%.

Bun, deci asa arata economia nationala in datele statistice. Cum arata ea privita din buzunarele si conturile romanilor? Cum spunea guvernatorul BNR Mugur Isarescu, citat dewww.realitateatv.net, economia arata mult diferit. Românii nu simt creșterea economică din două motive: au început să-şi plătească taxele şi nu mai iau credite, astfel că “venitul disponibil este mult mai mic”. Este un drum lung de la statistica PIB pana la economia reala, si totul are legatura cu venitul disponibil al fiecarui cetatean, al fiecarei firme. Venitul disponibil, adica ceea ce ne ramane in buzunar sau in contul bancar dupa ce ne platim toate taxele si impozitele, dupa ce ne achitam toate facturile la utilitati, creditele si alte obligatii financiare. Intermedierea financiara a scazut de la 40 la 30 la suta, deci luam credite mai putine, povara fiscala a crescut, incasarea la fisc a sporit si ea, deci banii disponibili sunt mai putini. Nivelul de trai nu s-a modificat substantial astfel incat invocata crestere a PIB sa fie perceputa de fiecare cetatean in parte. Deci, desi România înregistrează de patru ani şi jumătate creştere economică, mai mica sau -cum arata statistica de data recenta – mai mare,  romanii inca acuza o stare de saracie si de subfinantare. Potrivit unor specialisti citati de Jurnalul National, pentru ca românii să simtă că banii pe care îi au în buzunare le aduc şi o viaţă mai bună, ne-ar mai trebui încă vreo 2-3 ani de creştere economică.

Pe de alta parte, eu cred ca o crestere sustinuta a PIB care sa fie perceputa si in nivelul de trai al fiecarui cetatean depinde si de cativa factori de risc: riscul politic, riscul demografic, riscul economic. Riscul politic – cel de instabilitate politica – duce la blocajul in zona deciziilor de reforma si restructurare economica. O lipsa a deciziilor sau o inghetare a reformelor structurale alunga investitiile straine (si asa intr-o scadere continua), intarzie investitiile private autohtone (care revendica stabilitate si predictibilitate a cadrului legislativ), sau fac sa dispara investitiile publice (banii publici fiind redirectionati politic catre alte cheltuieli bugetare excedentare si nu catre cheltuieli de capital). Riscul demografic este o amenintare uriasa, inca neanalizata cu toata seriozitatea la nivel guvernamental: Romania isi pierde continuu forta de  munca, mai ales cea cu grad ridicat de calificare profesionala. In plus, forta de munca imbatraneste continuu iar sporul natural al populatiei este negativ. Riscul economic include si gradul scazut al productivitatii, Romania continuand sa consume in productie mai mult timp si mai multe resurse decat media economiilor europene, cu impact direct asupra competitivitatii muncii autohtone.

Ceea ce ne duce la o concluzie evidenta: mai avem mult drum de parcurs pana cand economia romaneasca va arata mult mai bine privita din buzunarele si conturile cetatenilor decat din rapoartele statistice. Mai e drum lung pana la prosperitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here