Creşterea consumului, efecte neaşteptate

Creşterea consumului din ultima perioadă a avut efecte oarecum neaşteptate. Potrivit conducerii Băncii Naţionale a României, acest lucru a încurajat mai mult importurile decât producţia internă, astfel că a creat locuri de muncă mai degrabă în străinătate decât în ţară.

„Păstrarea macrostabilităţii este esenţială, trebuie să avem grijă de echilibrul economniei ca de ochii noştri din cap”, a spus viceguvernatorul BNR, Lucian Croitoru, citat de agenţia de presă Mediafax. „Creşterea consumuluui a creat locuri de muncă mai degrabă în alte ţări, importurile crescând mai repede decât exporturile. Producţia internă nu a făcut faţă cererii. Nu suntem împotriva stimulării consumului, dar recomandăm un dozaj în aplicarea măsurilor şi stimulentelor”, a mai spus Croitoru.

La rândul său, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a prezentat strategia „România competitivă”, arătând că puterea de cumpărare a populaţiei poate creşte – conform strategiei – de la 57% din media UE în prezent la 70% din media UE în 2020, numai dacă economia creşte sustenabil.

Economia nu poate creşte sustenabil doar prin stimuli monetari şi fiscali, ci trebuie să acţioneze aici toţi factorii de creştere a PIB-ului potenţial. În plus, a spus Lazea, „după mai mulţi ani în care economia României a fost pilotată după strategiile FMI sau Comisiei Europene, cred că a sosit timpul unei strategii de inspiraţie proprie”.

Valentin Lazea a mai spus că strategia „România competitivă” presupune un buget de 17 miliarde de euro, din care două treimi sunt asigurate deja în bugetele instituţiilor.

„La Guvern sunt 365 de strategii, din care două treimi nu au niciun buget ataşat şi ar fi necesare nouă bugete anuale pentru a finanţa ceea ce cred ministerele că este prioritar”, a mai spus oficialul BNR.