Conform mențiunilor Ministrului Economiei Costin Borc, România „suferă din cauza percepției greșite.” Se poate admite această remarcă ca fiind una perfect întemeiată, doar dacă se omit birocrația, corupția, modificarea sistematică a legilor privind fiscalitatea, dar și a politicilor guvernamentale, opacitatea, infrastructura slab dezvoltată.
Ministrul continua cu următoarea declarație la lansarea „Raportului de competitivitate al României-2016”: „Consider că, făcând afaceri în România, este un lucru pozitiv. Dacă sunteți aici, înseamnă că aveți afaceri profitabile, altfel nu ați fi prezenți aici. Nu spun că este ușor să faci afaceri în România, dar spun că dumneavoastră reușiți să obțineți rezultatele așteptate. Imaginați-vă cum ar fi fără probleme cu care vă confruntați în raport cu administrația. Ar fi plictisitor. Ce le-ați spune prietenilor la cină?”.
S-ar putea răspunde într-o țară mai fericită, având în vedere că în clasamentul celor mai fericite state la nivel mondial, România se plasează pe locul al 71-lea, surclasată fiind de Kazahstan, Republica Moldova, Rusia,inclusiv Libia.
Cu toate acestea, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) cu sprijinul căreia s-a organizat „Raportul de competitivitate”, a admis un avans al nivelului de competitivitate în România în clasamentele Băncii Mondiale și o creștere a PIB-ului cu 3,7%. De asemenea, CNP (Comisia Națională pentru Prognoză) a estimat o creștere a economie cu 4,3% pentru anul următor.
Având în vedere comentariul președintelui AmCham România, Daniela Nemoianu: „Astăzi nu discutăm cifre. Astăzi discutăm despre viitorul nostru asumat proactiv”, discuțiile echipei de economiști s-au canalizat pe examinarea a 83 de indicatori, atât macroeconomici generali, cât și a celor ce vizează resursele umane, administrația publică, politica fiscală și monetară și infrastructura, aducând și pentru propuneri ameliorarea condițiilor existente. Printre acestea se numeră, bineînțeles, dezvoltarea infrastructurii, reformarea atât a sistemului educațional, cât și al celui public, dar și o coerență a politicile guvernamentale și fiscalității.
Omitând „percepțiile greșite” pe care și le-ar putea crea investitorii străini asupra scenei economice românești, previziunile pentru anul următor s-ar putea anunța ca favorabile, în speță dacă cel puțin unii din pașii enuntați anteriori sunt urmați.