Tendinţe în evoluţia activităţii economice în perioada decembrie 2014 – februarie 2015

0
67








Începem împreună 2015 cu speranța că anul acesta economia va merge mai bine decât cel anterior și că mediul de afaceri, autohton și deopotrivă multinațional, va reuși să realizeze creștere economică. Pentru asta este nevoie de creșterea comenzilor, de sporirea încrederii în piețe, de atragerea de investiții, de stabilitatea macro-economică și de predictibilitatea cadrului de reglementare. Vă propun să analizăm o interesantă anticipare a evoluției economice, anticipare obținută în urma unui sondaj de opinie realizat și comunicat în decembrie 2014 de către Institutul Național de Statistică. Pentru primele două luni ale lui 2015, cei peste 8.000 de manageri de companii chestionați periodic de Statistică au anticipat o evoluție oarecum stabilă în majoritatea activităților economice, marcată însă de scăderi moderate sau chiar accentuate în domeniile de activitate cu puternică sezonalitate.

Potrivit opiniilor exprimate în luna decembrie 2014, de către managerii societăţilor comerciale, primele două luni ale anului curent sunt caracterizate de tendinţa de relativă stabilitate în sectorul de comerţ cu amănuntul şi servicii, dar și de scădere moderată în industrie şi de scădere accentuată în construcţii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural. Pentru o mai bună înțelegere, trebuie de precizat că soldul conjunctural indică percepţia repondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, dar NU trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic. Este – dacă vrem – un barometru de stare emoțională cu privire la evoluția economică, de percepție a dinamicii economice în funcție de modul în care managerii analizează propriile rezultate anterioare și construiesc propriile planuri de afaceri.

Să vedem acum percepția conducătorilor de companii pe ramuri de activitate economică:

Industria prelucrătoare – Tendinţă de scădere moderată a activităţii

În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie 2014, managerii din industria prelucrătoare preconizau pentru următoarele trei luni o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru activitatea de fabricare a substanţelor şi a produselor chimice se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +16%).Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o relativă stabilitate (sold conjunctural +1%). Relativă stabilitate și referitor la numărul de salariaţi, unde conducătorii de companii au dat un soldul conjunctural de 0% pe total industrie prelucrătoare. Ceea ce înseamnă că acest domeniu economic nu se pregătește de o restructurare dar nici nu întrevede o sporire a locurilor de muncă în primele luni ale lui 2015.

Construcţii – Tendinţă de scădere accentuată a activităţii

Percepția managerilor din construcții cu privire la evoluția domeniului lor în primele luni ale anului nu trebuie să ne surprindă, estimările realizate de aceștia fiind realiste și ușor de interpretat: Potrivit estimărilor din luna decembrie 2014, în activitatea de construcţii se înregistrează pentru perioada decembrie 2014 – februarie 2015 o scădere accentuată a volumului producţiei (sold conjunctural -41%). Totodată managerii estimează scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -31%) precum şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -36%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, conducătorii companiilor de construcții se așteaptă la o scădere moderată a acestora (sold conjunctural -6%). Scăderea accentuată în construcții este consecința imediată a caracterului de puternică sezonalitate a acestui domeniu de activitate. Majoritatea investițiilor și a lucrărilor de construcții ”ia vacanță” pe perioada iernii sau își diminuează considerabil ritmul. O bună parte dintre angajații din construcții este contractată sezonier, lucrătorii fiind așteptați să revină pe șantiere odată cu revenirea primăverii. De aceea, raportat la ancheta statistică din luna noiembrie 2014, se notează o deteriorare în industria prelucrătoare și sectorul de servicii, evoluții care trebuie interpretate ca normale, având în vedere climatul meteorologic din lunile de iarnă. Pe de altă parte, în sfera comerțului cu amănuntul nu au intervenit modificări față de comunicatul din noiembrie, iar pentru sectorul de servicii singura modificare constă în perspectivele privind numărul de salariați (de la creștere la evoluție stabilă):

Comerţ cu amănuntul – Tendinţă de relativă stabilitate a activităţii

În sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii chestionați în Decembrie 2014 au estimat pentru următoarele trei luni (decembrie 2014-februarie 2015) o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -4%). Angajatorii au prognozat o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +10%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +6%). Pentru perioada precizată, managerii societăţilor comerciale estimează relativă stabilitate a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural -1%).

Servicii – Tendinţă de relativă stabilitate a activităţii

Conform estimărilor din luna decembrie 2014, cererea de servicii (cifra de afaceri) cunoaşte relativă stabilitate în cele trei luni la care se face referire (sold conjunctural -3%). În sectorul de servicii, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural 0%).

Rezultatele prezentate în comunicatul INS au fost obţinute prin intermediul anchetelor de conjunctură, în urma estimărilor făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele de evoluţie ale activităţii economice. Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, al căror scop este analiza tendinţei de evoluţie a indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utilizare. Specificitatea anchetelor de conjunctură este că în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a repondentului faţă de nivelul “peste normal/ normal/ sub normal”, în cazul întrebărilor de nivel, sau de genul: “a crescut/ la fel/ a scăzut” sau “va creşte/ la fel/ va scădea”, în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen. Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

CASETA: Următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale au fost stabilite:

până la ± 5% relativă stabilitate;

de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată;

de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere;

peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.

Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2029 agenţi economici), construcţiilor (1573), comerţului cu amănuntul (2099) şi serviciilor (2520). Mărimea eşantioanelor a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă să fie de ±5% la nivel total sector. Potrivit precizărilor din comunicatul INS, s-a utilizat sondajul stratificat simplu aleator, iar variabilele de stratificare sunt activitatea principală şi mărimea întreprinderii. Anchetele de conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene.

În concluzie, datele INS din luna decembrie 2014 exprimă faptul că în debutul lui 2015 consumul privat continuă să evolueze la un ritm susținut (aspect reflectat de perspectivele stabile din comerț și servicii). Pe de altă parte, investițiile în construcții sunt amânate din cauza climatului meteorologic. Nu în ultimul rând, potrivit analiștilor de la Banca Transilvania, rezultatele anchetei managerilor din industria prelucrătoare indică faptul că această ramură a economiei a atins potențialul, fiind necesare noi investiții pentru ameliorarea acestuia.

Conform scenariului macroeconomic central al BT economia internă ar putea crește cu 2.8% an/an în 2014 și accelera la 3.7% an/an în 2015 și 4.7% an/an în 2016. Acest scenariu are la bază, în principal, relansarea treptată, dar durabilă, a investițiilor productive, după evoluțiile nefavorabile din ultimii ani. Într-o ediție a emisiunii Prime Time Business pe care o realizez la Money Channel, l-am întrebat pe profesorul de economie Dan Armeanu cum vede evoluția pe acest an. Potrivit economistului menționat, economia României are perspective destul de bune de creștere în 2015! Dan Armeanu crede că este posibilă realizarea unei creșteri de până la 3%, în condițiile în care țara nu va fi supusă unor șocuri externe sau tulburări majore în regiune: ”probabil va fi în jur de 3% din punctul meu de vedere, printr-o re-echilibrare a creșterii față de anul anterior. Mă aștept ca investițiile să aducă un aport pozitiv la valoarea adăugată. Probabil că se va înregistra o diminuare a aportului exportului net”.

Așadar, putem spera ca România să realizeze o creştere economică de până la 3% în 2015 față de 2014, dar nu va reuși o ridicare spectaculoasă care să fie resimțită la nivelul populației, al economiei reale, fiind în continuare legată de contextul european, unde continuă să se semnaleze o lipsă de oportunități de investiții, o lipsă de finanțare non-bancară și o diminuare a creditării bancare.

Text publicat în revista DeBizz nr. 107/2015







LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here