Reiau aici o temă pe care am dezvoltat-o într-un editorial al cotidianului „Jurnalul”. O reiau pentru că este cât se poate de oportună pentru ediția de față a revistei „Economistul”. Europa este astăzi în derivă, iar România face parte din Europa. Ne aflăm într-un punct de reflecție privind valorile care asigură coerența și viitorul Uniunii Europene. În volumul „Băncile centrale, criza și postcriza”, prof. Daniel Dăianu scrie că „reziliența sistemelor economice și sociale pare a fi încercată ca nicicând după al doilea război mondial”. Zona euro este o economie în suferință, ordinea democratică din Europa este amenințată de derapaje naționalist-populiste, capitalismul european are facțiuni antagonice: cel democratic (liberalismul) pare a fi împins la o parte de capitalismul autoritarist (sau iliberalismul).
România preia la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului UE și nu stăm deloc bine: România este cea mai săracă țară din UE și codașa la ponderea veniturilor fiscale în PIB; România este cea mai afectată țară din lume din cauza imigrării populației în condiții de pace, exodul de capital uman lovind direct mai ales în domeniile care cer înaltă calificare, dar afectând mai nou și sectoarele unde este nevoie de forță de muncă brută, necalificată. România continuă să rateze proiecte de investiții, infrastructura este fie subfinanțată, fie „realizată de mântuială”.
La o sută de ani de existență modernă, România va traversa câteva încercări serioase odată cu preluarea mandatului: administrarea ieșirii Regatului Unit din UE – Brexitul, problema migrației, cadrul financiar multianual post-2020, precum și organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Agenda UE este așadar dată de dosare care produc mai curând rupturi între statele membre și mai puțină coeziune. Mandatul – citez din nou din cartea domnului Dăianu – „va fi un test de maturitate deosebit de sever pentru instituțiile României, pentru capacitatea acestora de a se mobiliza și de a mobiliza resurse”. Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii
100 de ani? Și, deloc de ignorat: „Încotro merge astăzi România?”.
Asta este întrebarea de
100 de puncte, pentru o țară de 100 de ani.
O întrebare de 100 de puncte pentru o țară de 100 de ani
RELATED ARTICLES