Felia de tort

Adesea, comentatorii și analiștii economici sunt înclinați să spună că cea mai mare felie din „tortul” economiei românești este înghițită de capitalul străin prezent la noi, de multinaționale. Din ce în ce mai des voci cu tentă populistă continuă să arunce în spațiul public ideea unui conflict obscur între companiile cu capital românesc și investițiile străine realizate în România. Realitatea este că România postcomunistă a avut o nevoie masivă de infuzie de capital, acesta a venit din străinătate, iar în siajul marilor investiții străine au prins viteză și companiile autohtone.
Principala amenințare astăzi pentru economia privată, antreprenorială sau multinațională, este evoluția forței de muncă. Din nou apare întrebarea: cine înghite cea mai mare felie de tort? Un studiu de dată recentă realizat de PIAROM prezintă o analiză de profunzime a pieței muncii din România, punând accentul pe tendințele de evoluție la nivelul diferitelor industrii/sectoare de activitate din România. Studiul relevă în egală măsură o serie de aspecte pozitive în ceea ce privește dinamica pieței autohtone a muncii (creșterea numărului de contracte individuale de muncă, comparativ cu anul 2014, dezvoltarea anumitor sectoare emergente, competitive și cu potențial de a genera valoare adăugată la nivel național), precum și o serie de vulnerabilități, care tind să persiste de mai mulți ani pe piața muncii și să se permanentizeze (accentuarea disparităților în ceea ce privește gradul și oportunitățile de angajare între marile centre urbane și restul teritoriului, menținerea unui nivel scăzut al salarizării, specializarea economiei pe sectoare cu valoare adăugată scăzută, existența unei ponderi ridicate a personalului necalificat sau a celui cu slabă calificare, existența unui grad redus de acoperire a populației active cu contracte de muncă etc.)
Ca element de noutate, studiul PIAROM realizează în premieră o analiză la nivelul sectoarelor industriale în care capitalul majoritar este românesc, întrucât acestea generează în mod direct creștere economică în PIB și, așa cum declara președintele PIAROM, Cristian Pârvan, „pot constitui originea unei creșteri de competitivitate, care să permită României să părăsească penultimul loc în ierarhia statelor Uniunii Europene și să contribuie la o creștere economică sustenabilă”. Așadar, vă invităm în ediția de luna septembrie a revistei Economistul să descoperiți „cum se împarte tortul”!

Cele mai citite din ultimele 7 zile

Trump și sfârșitul hegemoniei americane

de Joseph E. Stiglitz, Laureat al Premiului Nobel pentru Economie A...

Scrisoare Deschisă adresată Guvernului României

În atenția: Prim-ministrului României, Ilie Bolojan Subiect: AEI solicită realizarea...

Încrederea: ultimul activ de siguranță într-o lume în derivă

În economie, încrederea se construiește în decenii și se...

Populism pe prețul la motorină – rețeta sigură pentru un nou dezastru în România

Creșterea prețului la motorină este genul de șoc economic...

Introducerea editorilor

Revenirea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite în...

Cele mai recente

Pentru economie, politica e cel mai mare pericol

de Daniel Apostol, analist economic și expert în politici publice Cel...

Când au devenit asigurările o chestiune de supraviețuire financiară?

de Alexandru Ciuncan, Președinte și director general UNSAR Industria asigurărilor, dar...

Provocări la adresa activității offshore din Marea Neagră în contextul conflictului ruso-ucrainean

de Oana Ijdelea, Managing partner Ijdelea & Asociații şi Nicolae Vatu,...

Convergența instituțională și internalizarea standardelor globale: efectele aderării României la OECD

de Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR   Aderarea României la OCDE, previzionată...

Anul recalibrării pieței energetice din România

de Dumitru  Chisăliţă, Preşedinte Asociaţia Energia Inteligentă Ani la rândul am...

„Surpriza” recesiunii tehnice: riscuri și priorități în 2026

de Cosmin Marinescu, Viceguvernator al Băncii Naționale a României   În ultimele...

Infrastructura invizibilă

de Victor Grigorescu, Expert în politici energetice și politici economice...

2026: Anul zero al inteligenței artificiale

de Răzvan Ștefan Tecuceanu, Expert AI | arhitect de sisteme...

Articole relevante

Categorii