150 de cetățeni europeni cer reguli mai clare pentru primele 72 de ore ale unei crize

Uniunea Europeană ar trebui să explice mai clar ce trebuie să facă cetățenii în primele 72 de ore ale unei crize, potrivit unui set de recomandări transmise Comisiei Europene de un panel format din 150 de cetățeni din toate statele membre. Panelul european pentru pregătire s-a încheiat la Bruxelles după aproape trei luni de deliberări. Participanții, selectați aleatoriu pentru a reflecta diversitatea Uniunii Europene, au formulat 20 de recomandări privind modul în care populația poate fi mai bine pregătită pentru urgențe.

Pe scurt

1. 150 de cetățeni din cele 27 de state membre au transmis Comisiei Europene 20 de recomandări privind pregătirea pentru crize.

2. Propunerile vizează comunicarea publică, integritatea informației, incluziunea, autosuficiența, implicarea civică și educația.

3. Cetățenii cer ghiduri naționale clare privind responsabilitățile personale în caz de criză și informarea gospodăriilor despre autonomia de 72 de ore.

4. Recomandările includ sisteme de avertizare mai bune, comunicare adaptată persoanelor vulnerabile și măsuri împotriva dezinformării.

5. Documentul va fi folosit de Comisia Europeană în implementarea Strategiei Uniunii pentru Pregătire, dar nu reprezintă în sine o lege sau o obligație directă pentru cetățeni.

Una dintre propunerile concrete vizează comunicarea către cetățeni a unor ghiduri naționale privind responsabilitățile personale în pregătirea pentru crize viitoare. Participanții au recomandat inclusiv distribuirea de broșuri în gospodării cu informații despre autonomia de 72 de ore.

Această autonomie se referă la capacitatea cetățenilor de a face față pentru o perioadă minimă, până când autoritățile pot interveni sau până când serviciile esențiale sunt restabilite. În dezbaterea europeană, ideea acoperă situații precum dezastre naturale, atacuri cibernetice, pandemii, întreruperi ale infrastructurii critice sau crize de securitate.

Cetățenii au cerut ca astfel de mesaje să ajungă și la persoanele care riscă să fie excluse din comunicarea oficială. Recomandările menționează explicit vârstnicii, persoanele cu dizabilități și grupurile vulnerabile financiar.

Panelul cere și implicarea autorităților locale, pentru ca mesajele să fie adaptate cultural și să fie considerate credibile de comunități. Această dimensiune este importantă deoarece, în situații de criză, încrederea în sursa informației poate conta la fel de mult ca mesajul transmis.

O altă propunere vizează introducerea unui sistem vizual și auditiv standardizat, ușor de recunoscut în toate statele membre, pentru identificarea locurilor și serviciilor esențiale în timpul unei crize. O astfel de măsură ar putea ajuta cetățenii care călătoresc sau locuiesc în alt stat membru să înțeleagă mai rapid unde pot găsi ajutor, informații sau servicii de bază.

Recomandările acoperă și educația pentru pregătire, îmbunătățirea sistemelor de avertizare, sprijinirea voluntariatului, consolidarea rezilienței europene și combaterea manipulării informaționale. Dezinformarea este tratată ca parte a pregătirii pentru crize, pentru că informațiile false pot slăbi reacția publică exact în momentele în care autoritățile au nevoie de cooperarea populației.

Comisia Europeană a lansat panelul în contextul Strategiei Uniunii pentru Pregătire, care urmărește creșterea capacității Uniunii Europene de a anticipa, preveni și gestiona crize. Strategia pleacă de la o abordare care implică nu numai instituțiile publice, ci și cetățenii, școlile, organizațiile locale, sectorul privat și societatea civilă.

Recomandările nu sunt obligatorii juridic. Ele vor intra în procesul de implementare a strategiei europene și pot influența viitoare măsuri privind comunicarea de criză, educația publică, sistemele de avertizare și orientările pentru gospodării.

Pentru Comisia Europeană, pregătirea populației este una dintre componentele centrale ale noii abordări. Strategia europeană include deja obiectivul de a dezvolta orientări pentru o autosuficiență minimă de 72 de ore, de a include pregătirea în educația școlară și de a promova programe de informare pentru cetățeni.