Șaisprezece publicații, asociații de jurnaliști și organizații pentru libertatea presei i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să înlăture obstacolele care îngreunează accesul jurnaliștilor la documentele instituției. Într-o scrisoare deschisă din 28 octombrie 2026, coaliția reclamă întârzieri excesive, refuzuri pe care le consideră nejustificate și documente din care sunt eliminate pasaje atât de ample încât își pierd utilitatea pentru investigații. Semnatarii cer retragerea unor reguli interne adoptate în decembrie 2024, publicarea periodică a statisticilor privind cererile jurnaliștilor și un registru electronic complet, care să permită identificarea documentelor.
Pe scurt
-
16 organizații au adresat Ursulei von der Leyen o scrisoare deschisă din 28 octombrie 2026, reclamând întârzieri, refuzuri și eliminarea excesivă a informațiilor din documentele solicitate de jurnaliști.
-
Coaliția cere retragerea regulilor interne din decembrie 2024 pe care le consideră restrictive, publicarea periodică a statisticilor privind cererile jurnaliștilor și a timpilor de așteptare.
-
Semnatarii solicită un registru electronic complet, cu documente legislative, pregătitoare și deja divulgate, însoțite de metadate și disponibile în formate care permit prelucrarea automată.
-
Organizațiile cer un plan de acțiune pentru aplicarea hotărârilor instanțelor UE și a recomandărilor Ombudsmanului, precum și îmbunătățirea înregistrării și arhivării documentelor.
-
Regulile europene prevăd, în mod obișnuit, 15 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele două etape ale cererii, cu posibilitatea unei prelungiri excepționale de încă 15 zile. Accesul rămâne supus excepțiilor legale.
-
O anchetă separată a Ombudsmanului, deschisă la 14 octombrie, privește documentele despre infrastructura finanțată de UE în Gaza. Procedura este în curs, fără o constatare finală în acest caz.
Printre semnatari se numără Committee to Protect Journalists (CPJ), federațiile internațională și europeană ale jurnaliștilor, EUobserver, Follow the Money, Investigate Europe, International Consortium of Investigative Journalists și Organized Crime and Corruption Reporting Project. Demersului i se alătură Article 19, Forbidden Stories, Free Press Unlimited, IFEX, Index on Censorship, International Press Institute, Netzwerk Recherche și PEN International. Organizațiile susțin că accesul efectiv la documente este indispensabil pentru verificarea deciziilor și cheltuielilor instituțiilor europene.
Coaliția descrie dificultăți care apar în mai multe etape ale documentării: de la identificarea și păstrarea corespondenței instituționale până la soluționarea cererilor și justificarea informațiilor eliminate din documentele furnizate. În opinia semnatarilor, aceste practici reduc capacitatea presei de a informa publicul la timp. Criticile sunt formulate de organizațiile semnatare; scrisoarea nu constituie, în sine, o constatare juridică asupra fiecărui refuz de acces.
Una dintre cererile concrete privește publicarea regulată a datelor despre solicitările jurnaliștilor, inclusiv timpul de așteptare până la răspuns. O alta vizează un registru electronic complet, cu documente legislative și pregătitoare, precum și cu documentele deja divulgate în urma unor cereri de acces. Semnatarii solicită metadate și formate care să permită prelucrarea automată a informațiilor, astfel încât documentele să poată fi găsite și reutilizate mai ușor.
Organizațiile cer și retragerea modificărilor aduse regulilor interne ale Comisiei în decembrie 2024, pe care le consideră restrictive. Ele solicită aplicarea strictă a normelor europene de acces la documente și susținerea evaluărilor Ombudsmanului European privind prejudiciul efectiv invocat de Comisie pentru a justifica nedivulgarea. În acest context, coaliția insistă asupra necesității și proporționalității restricțiilor.
Un nou plan de acțiune ar trebui, potrivit scrisorii, să asigure respectarea hotărârilor instanțelor UE și aplicarea recomandărilor Ombudsmanului privind întârzierile. Semnatarii cer totodată îmbunătățirea înregistrării și arhivării documentelor, instrucțiuni mai clare pentru personal și resurse administrative suficiente pentru soluționarea cererilor. Miza nu este doar răspunsul la o anumită solicitare, ci și existența unor evidențe care să permită verificarea ulterioară a activității instituției.
Relatarea publicată de EUobserver împreună cu Investigate Europe și Follow the Money ilustrează această miză prin investigații asupra fondurilor europene de redresare și a cooperării cu Israelul în cercetarea militară. Aceste exemple apar în relatarea jurnalistică, nu în scrisoarea coaliției. Potrivit aceleiași publicații, Tom Gibson, reprezentant al CPJ și unul dintre inițiatorii demersului, a solicitat o întâlnire cu cabinetul președintei Comisiei pentru discutarea problemelor semnalate.
Cadrul principal pentru accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei este Regulamentul nr. 1049/2001. Acesta prevede, în mod obișnuit, un răspuns în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. În situații excepționale, termenul poate fi prelungit cu încă 15 zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a solicitantului și explicarea detaliată a motivelor. Accesul poate fi refuzat total sau parțial în condițiile excepțiilor prevăzute de regulament, inclusiv pentru protejarea vieții private ori a unor interese publice sau comerciale.
După un refuz, solicitantul poate cere reexaminarea deciziei printr-o cerere de confirmare, depusă în 15 zile lucrătoare de la primirea răspunsului. Pentru această etapă se aplică un nou termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrare, cu aceeași posibilitate de prelungire excepțională. Refuzul confirmat sau lipsa unui răspuns în termen deschid, în condițiile legii, calea unei acțiuni în fața instanțelor UE ori a unei plângeri la Ombudsman.
Problema întârzierilor a făcut deja obiectul unei constatări instituționale. Într-un raport special din 2023, Ombudsmanul European a calificat drept administrare defectuoasă întârzierile sistemice și semnificative ale Comisiei în soluționarea cererilor de confirmare. Raportul analiza date și practici anterioare scrisorii actuale, iar Comisia invocase creșterea volumului și complexității solicitărilor. Coaliția cere acum punerea în aplicare a recomandărilor formulate în acea anchetă.
Separat, Ombudsmanul a deschis la 14 octombrie 2026 o anchetă privind modul în care Comisia a tratat o cerere de acces la documente despre proiecte de infrastructură finanțate de UE în Fâșia Gaza. Potrivit EUobserver, plângerea publicației privește 17 documente refuzate de Comisie și lipsa unui răspuns la contestația administrativă. Publicația relatează că Ombudsmanul a cerut un răspuns până la 4 noiembrie. Procedura oficială este încă în curs: deschiderea ei nu înseamnă că a fost stabilită deja administrarea defectuoasă sau că s-a dispus publicarea documentelor.
Prin scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen, organizațiile cer un angajament al conducerii Comisiei pentru acces mai rapid și mai previzibil la informații. Solicitările leagă transparența răspunsurilor individuale de felul în care instituția își înregistrează, păstrează și face identificabile documentele, condiții de care depinde posibilitatea unui control public efectiv.
