Accesibilitatea clădirilor rămâne limitată în mai multe state ale UE, nivelurile de conformitate digitală diferă considerabil, iar numeroase țări nu au date cuprinzătoare despre accesibilitatea transportului, potrivit sintezei rapoartelor AccessibleEU pentru 2025, publicată la 26 octombrie 2026. Constatările privesc accesul persoanelor cu dizabilități la infrastructură și servicii și arată diferența dintre adoptarea normelor și rezultatele aplicării lor.
Pe scurt
-
AccessibleEU identifică bariere persistente în mediul construit, diferențe mari de conformitate digitală și lipsuri în datele despre transport, în pofida progreselor legislative și instituționale.
-
Toate cele 27 de state membre au transmis legislația de transpunere a Actului european privind accesibilitatea. Fișele naționale consemnează că, la întocmirea lor, Comisia încă evalua corectitudinea transpunerii; transmiterea legislației nu certifică accesibilitatea tuturor produselor și serviciilor.
-
Monitorizarea utilizează 30 de indicatori pentru mediul construit, transport, tehnologiile informației și comunicațiilor și politicile publice. Aceștia disting existența normelor, măsurile de aplicare și efectele asupra oamenilor.
-
Raportul pentru România semnalează lipsa datelor centralizate despre accesibilitatea transportului și monitorizarea neuniformă a aplicării mecanismelor de control. Ediția 2025 include și date din ani anteriori, ceea ce impune prudență în comparațiile dintre state.
-
AccessibleEU recomandă aplicarea mai eficientă a normelor, colectarea unor date mai bune și implicarea mai amplă a persoanelor cu dizabilități, după progrese în strategii, consultare și formare.
Sinteza europeană descrie o consolidare a politicilor de accesibilitate: multe țări au adoptat strategii naționale, iar organizațiile persoanelor cu dizabilități sunt implicate mai mult în elaborarea și monitorizarea politicilor. Au crescut și activitățile de formare și sensibilizare pentru administrații și sectorul privat. AccessibleEU consideră însă că progresele trebuie susținute printr-o aplicare mai eficientă a normelor, date mai bune și participarea directă a persoanelor afectate.
Toate statele membre au transmis legislația națională pentru transpunerea Actului european privind accesibilitatea, potrivit sintezei. Fișele naționale pentru România și Irlanda consemnează că, la întocmirea lor, Comisia Europeană încă evalua corectitudinea transpunerii. Transmiterea legislației nu echivalează, așadar, cu validarea tuturor dispozițiilor naționale și nici cu o constatare că fiecare produs sau serviciu vizat respectă cerințele de accesibilitate.
Actul european privind accesibilitatea stabilește cerințe pentru anumite produse și servicii, între care calculatoare destinate consumatorilor, terminale de plată și de autoservire, servicii bancare pentru consumatori, comerț electronic și anumite componente ale serviciilor de transport de pasageri. Măsurile naționale se aplică, în general, de la 28 iunie 2025, cu excepțiile și perioadele tranzitorii prevăzute de directivă. Aceasta permite, între altele, continuarea fără modificări a contractelor de servicii încheiate înainte de 28 iunie 2025, până la expirare, dar nu mai târziu de 28 iunie 2030. Nu toate clădirile, vehiculele sau serviciile digitale intră în domeniul acestui act; pentru site-urile și aplicațiile organismelor publice există o directivă distinctă, iar accesibilitatea mediului construit și a transportului implică și alte norme europene și naționale.
Cadrul AccessibleEU acoperă toate cele 27 de state prin 30 de indicatori din patru domenii: mediul construit, transport, tehnologii ale informației și comunicațiilor și politici publice. Metodologia pornește de la indicatorii ONU pentru dreptul la accesibilitate și separă trei niveluri ale evaluării. Indicatorii structurali urmăresc angajamentele legislative și instituționale, cei de proces examinează eforturile de aplicare, iar cei de rezultat privesc efectele asupra persoanelor. Existența unei legi sau a unei strategii nu demonstrează, prin ea însăși, că accesul la servicii s-a îmbunătățit.
Pentru România, raportul național menționează transpunerea actului european prin Legea 232/2022 și includerea accesibilității și mobilității în strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru 2022–2027. În același timp, semnalează că aplicarea mecanismelor de control nu este monitorizată consecvent și că implicarea persoanelor cu dizabilități nu este sistematică. În transport lipsesc datele centralizate despre accesibilitatea infrastructurii și serviciilor, în timp ce unele evaluări realizate de organizații neguvernamentale și utilizatori depind de proiecte punctuale.
Anul ediției nu trebuie confundat cu anul tuturor observațiilor incluse. Fișele consultate folosesc surse și perioade diferite, iar pentru unii indicatori informațiile lipsesc. Aceste limite nu permit tratarea rapoartelor ca un clasament uniform al accesibilității sau interpretarea lipsei datelor drept dovadă că un serviciu este accesibil ori inaccesibil. Rapoartele AccessibleEU sunt instrumente de monitorizare și sprijin pentru politici; ele nu reprezintă, prin ele însele, decizii de constatare a încălcării dreptului UE.
