42% dintre firmele chestionate în UE folosesc deja AI sau management algoritmic, dar aproape jumătate nu au încredere în ele pentru decizii de personal

Patruzeci și două la sută dintre IMM-urile și companiile mid-cap chestionate în cele 27 de state membre folosesc deja inteligență artificială sau instrumente de management algoritmic, potrivit unui Flash Eurobarometer publicat de Comisia Europeană la 14 octombrie. Utilizarea extinsă este raportată de 12% dintre firme, în timp ce 30% spun că folosesc aceste tehnologii într-o manieră limitată sau experimentală. Alte 21% intenționează să le adopte, în timp ce 35% nu au astfel de planuri. Sondajul arată astfel o extindere rapidă a tehnologiilor digitale în organizarea muncii, dar și o diferență importantă între simpla utilizare a unor instrumente și delegarea efectivă a deciziilor către acestea.

Termenii „inteligență artificială” și „management algoritmic” nu sunt sinonimi în sondaj. Managementul algoritmic desemnează sisteme digitale care îi ajută pe manageri să organizeze activitatea sau să ia decizii privind sarcinile, programul, performanța ori personalul. Unele folosesc inteligență artificială, dar altele funcționează prin forme mai simple de automatizare. Un sistem care repartizează turele, generează indicatori de performanță sau recomandă o distribuție a sarcinilor poate intra în această categorie chiar dacă nu utilizează un model AI în sensul obișnuit al termenului.

Această diferență este importantă și pentru interpretarea procentului de 42%. El nu înseamnă că 42% dintre firme folosesc sisteme avansate de inteligență artificială în toate activitățile și nici că același procent a automatizat deciziile privind angajații. Majoritatea adopției este descrisă chiar de respondenți drept limitată sau experimentală, iar sondajul combină utilizarea AI cu cea a instrumentelor de management algoritmic.

Domeniile în care firmele spun că folosesc sau intenționează să folosească AI și automatizarea arată că tehnologia a intrat atât în relația cu piața, cât și în organizarea internă. Relațiile cu clienții sunt menționate de 47% dintre respondenți. Monitorizarea performanței și productivității apare la 36%, iar logistica, planificarea și programarea personalului la 30%. Selecția cursurilor de formare este menționată de 19%, sănătatea, securitatea și prevenirea riscurilor de 15%, screeningul candidaților la recrutare de 11%, iar deciziile de resurse umane precum angajarea, promovarea sau concedierea de 9%.

Aceste procente descriu utilizările actuale sau planificate, potrivit formulării infograficului Eurobarometer, și nu trebuie prezentate toate drept tehnologii deja implementate. Distincția contează mai ales în domenii precum recrutarea și evaluarea angajaților, unde intenția de a utiliza un instrument și folosirea efectivă a acestuia pot avea consecințe juridice și sociale foarte diferite.

Sondajul arată, în același timp, că automatizarea completă a deciziilor rămâne rară în companiile care utilizează AI. Treizeci și opt la sută spun că oamenii iau deciziile fără participarea AI, iar 52% că sistemul formulează sugestii, dar decizia finală aparține unei persoane. Alte 7% permit sistemului să ia decizia, cu posibilitatea unei verificări umane ulterioare. Numai 2% raportează decizii complet automatizate fără revizuire umană.

Această distribuție explică afirmația Comisiei potrivit căreia 90% dintre companiile care utilizează AI păstrează oamenii în controlul deciziilor. Ea nu înseamnă însă că influența sistemului este neglijabilă atunci când decizia formală este luată de o persoană. Un scor de productivitate, o recomandare privind programarea sau un clasament automat al candidaților poate influența puternic decizia managerului chiar dacă acesta păstrează ultimul cuvânt. Din această cauză, dezbaterea europeană privind managementul algoritmic se concentrează și pe transparența recomandărilor, posibilitatea de a identifica erorile și accesul la o revizuire umană semnificativă.

Atitudinea companiilor este mixtă. Trei sferturi dintre respondenți, 75%, se așteaptă ca AI și managementul algoritmic să îmbunătățească în general calitatea locurilor de muncă, în dimensiuni precum satisfacția, siguranța, confidențialitatea și volumul de muncă. Acest procent reprezintă însă o așteptare exprimată de angajatori, nu o măsurare a efectelor reale asupra lucrătorilor. Sondajul nu demonstrează că productivitatea, satisfacția sau siguranța au crescut cu o anumită valoare în firmele care folosesc aceste tehnologii.

Optimismul general coexistă cu o neîncredere mult mai mare atunci când sistemele sunt folosite în decizii despre oameni. Patruzeci și nouă la sută dintre firme spun că nu au încredere în AI sau managementul algoritmic pentru decizii privind forța de muncă și personalul. Alte 41% tind să aibă încredere, iar numai 3% spun că au încredere deplină. Rezultatul arată că acceptarea unui instrument pentru servicii clienți sau planificare nu se transferă automat către recrutare, evaluare, promovare sau concediere.

Firmele indică și obstacole concrete în calea unei utilizări mai largi. Costul ridicat al investiției este menționat de 50%, incertitudinea privind regulile juridice și de reglementare de 49%, iar lipsa expertizei interne de 48%. Lipsa încrederii managementului în tehnologie este indicată de 37%, iar teama angajaților că vor fi supravegheați mai intens de 33%.

Aceste rezultate arată că adoptarea AI în companii nu este doar o problemă de disponibilitate a tehnologiei. Pentru un IMM, introducerea unui sistem poate presupune costuri de achiziție și integrare, personal capabil să îl gestioneze, date adecvate, proceduri pentru verificarea rezultatelor și înțelegerea obligațiilor juridice. O firmă poate avea acces la un instrument AI comercial fără a avea automat și resursele necesare pentru a-l utiliza responsabil în relația cu angajații.

Cadrul european existent include deja reguli relevante. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se aplică prelucrării datelor personale ale lucrătorilor, iar AI Act introduce obligații pentru anumite sisteme de inteligență artificială, inclusiv unele utilizări din ocuparea forței de muncă considerate cu risc ridicat. Aceste cadre nu sunt însă identice cu o reglementare generală a managementului algoritmic, deoarece asemenea sisteme pot utiliza și software care nu intră în definiția AI.

Comisia Europeană pregătește separat Quality Jobs Act, inițiativă în care managementul algoritmic și AI la locul de muncă reprezintă unul dintre domeniile analizate. În a doua etapă a consultării partenerilor sociali, Comisia a examinat inclusiv transparența sistemelor, accesul lucrătorilor la informații despre evaluările automate și posibilitatea unei revizuiri umane a deciziilor importante. Aceste opțiuni fac parte din pregătirea inițiativei și nu sunt încă drepturi noi adoptate.

Sondajul a fost realizat între 20 martie și 13 aprilie 2026 prin 12.826 de interviuri telefonice cu reprezentanți ai unor companii private din toate cele 27 de state membre. Populația analizată cuprinde IMM-uri și companii mid-cap cu între 1 și 749 de angajați. Rezultatele descriu răspunsurile reprezentanților acestor firme și trebuie separate de sondajele care întreabă direct lucrătorii despre experiența lor cu AI sau de statisticile care măsoară utilizarea tehnologiilor prin alte definiții.

Din acest motiv, procentul de 42% nu poate fi comparat direct cu orice altă statistică europeană privind adopția AI. Unele studii numără numai tehnologii care îndeplinesc o anumită definiție tehnică a inteligenței artificiale, în timp ce Flash Eurobarometer 578 include și management algoritmic și alte instrumente automatizate. Sondajul oferă astfel în primul rând o imagine asupra modului în care companiile declară că introduc tehnologia în organizarea muncii și asupra problemelor pe care le întâlnesc atunci când o fac.