AcasăEuropaACER va stabili cât timp trebuie bateriile și alte rezerve cu energie...


ACER va stabili cât timp trebuie bateriile și alte rezerve cu energie limitată să susțină rețeaua electrică în stare de alertă

A large dam in Czechia with an adjacent building by a calm water body.
Bateriile, hidrocentralele și resursele de consum pot furniza în câteva secunde rezervele automate folosite pentru stabilizarea frecvenței rețelei electrice.

Bateriile și alte resurse care pot furniza energie numai pentru o perioadă limitată vor primi o regulă comună privind durata în care trebuie să susțină rețeaua electrică a Europei continentale în timpul unei stări de alertă. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, ACER, a preluat dosarul după ce autoritățile naționale de reglementare nu au ajuns la un acord asupra propunerii operatorilor de transport al energiei electrice.

Pe scurt

  1. ACER va decide perioada minimă în care furnizorii rezervelor pentru stabilizarea frecvenței care folosesc baterii sau alte resurse cu energie limitată trebuie să rămână disponibili în timpul unei stări de alertă a sistemului electric.

  2. Procedura privește zona sincronă a Europei continentale, care cuprinde 22 de țări, inclusiv Belgia, România, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Țările de Jos.

  3. Aceste rezerve reprezintă primul răspuns automat la diferențele dintre producția și consumul de electricitate. Ele sunt activate în câteva secunde pentru a împiedica abaterea frecvenței sistemului de la nivelul normal de 50 Hz.

  4. Autoritățile naționale au transmis propunerea către ACER la 7 iulie 2026, după expirarea perioadei suplimentare acordate pentru găsirea unui acord comun. Agenția intenționează să adopte decizia în cel mult șase luni de la sesizare.

  5. Companiile, asociațiile și celelalte părți interesate pot trimite ACER observații sau întrebări referitoare la dosar până la 31 octombrie 2026.

Sistemele electrice din Europa funcționează la o frecvență de 50 Hz. Atunci când producția și consumul nu mai sunt egale, frecvența începe să se abată de la acest nivel. O centrală care se oprește neașteptat, o variație rapidă a producției sau o schimbare bruscă a consumului poate crea un astfel de dezechilibru, iar abaterea trebuie corectată rapid pentru a evita degradarea funcționării sistemului și, în situații grave, întreruperi ale alimentării.

Rezervele pentru stabilizarea frecvenței, cunoscute în terminologia europeană drept frequency containment reserves, constituie primul răspuns automat. Furnizorii lor măresc producția, reduc consumul sau folosesc energia stocată imediat după apariția dezechilibrului. Intervenția începe în câteva secunde și urmărește să oprească abaterea frecvenței până când alte tipuri de rezervă pot prelua treptat sarcina.

Serviciul poate fi furnizat de centrale electrice, hidrocentrale, baterii sau instalații care își pot modifica temporar consumul. Diferența dintre ele apare în durata pentru care pot menține răspunsul. O centrală cu combustibil sau o instalație hidroelectrică poate dispune de o sursă de energie mai îndelungată, în timp ce o baterie ori o resursă flexibilă de consum se poate epuiza după o perioadă relativ scurtă.

Regulamentul european privind operarea sistemului electric cere furnizorilor cu rezervoare de energie limitate să poată activa integral rezerva pentru o perioadă minimă în timpul stării de alertă. În lipsa unei durate stabilite prin procedura comună, regulamentul prevede o perioadă de cel puțin 15 minute sau o durată echivalentă pentru abateri mai mici, iar operatorii pot stabili o perioadă cuprinsă între 15 și 30 de minute.

Durata aleasă influențează atât accesul tehnologiilor de stocare la piața rezervelor, cât și cantitatea totală de rezervă care trebuie contractată. O perioadă mai lungă poate impune bateriilor o capacitate energetică mai mare pentru aceeași putere oferită rețelei. O perioadă mai scurtă permite participarea unor resurse cu stocare mai redusă, dar analiza operatorilor arată că extinderea acestor resurse poate necesita achiziționarea unei cantități suplimentare de rezervă pentru a acoperi riscul epuizării lor.

Analiza cost-beneficiu prezentată de operatorii de transport în consultarea publică din 2024 a comparat perioade de 15 și 30 de minute. Modelul a urmărit costurile sistemului și cantitatea suplimentară de rezervă necesară la diferite niveluri de participare a bateriilor și a altor resurse cu energie limitată. Operatorii au estimat că varianta de 30 de minute produce costuri mai mici în scenariile în care aceste resurse depășesc aproximativ 1.500 MW din capacitatea contractată, în timp ce 15 minute poate fi mai puțin costisitor în scenarii în care dezvoltarea lor rămâne limitată. Documentul era un proiect consultat public, nu decizia ACER.

Autoritățile naționale de reglementare trebuiau să evalueze propunerea operatorilor din zona sincronă continentală. Ele au solicitat în decembrie 2025 încă șase luni pentru găsirea unui acord, iar ACER a acceptat cererea la 30 ianuarie 2026 și a prelungit termenul până la 17 iunie. Autoritățile nu au ajuns la un acord în perioada suplimentară și au transmis dosarul agenției la 7 iulie.

Regulamentul privind ACER îi permite agenției să adopte decizii individuale atunci când autoritățile naționale competente nu reușesc să ajungă la un acord sau îi solicită împreună să preia dosarul. Înaintea deciziei, agenția trebuie să consulte autoritățile de reglementare și operatorii de transport implicați și să ia în considerare propunerile și observațiile acestora. Termenul prevăzut pentru adoptarea deciziei este de șase luni de la sesizare.

ACER a deschis procedura cu numărul ACER-ELE-2026-007 la 21 iulie. Părțile interesate pot transmite observații până la 31 octombrie, însă anunțul nu descrie o consultare formală și nu indică forma în care comentariile vor fi publicate. Decizia agenției va stabili obligația aplicabilă furnizorilor de rezerve cu energie limitată din zona sincronă a Europei continentale.


Zona sincronă a Europei continentale conectează sistemele electrice din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Rețelele acestor țări funcționează la aceeași frecvență, astfel încât un dezechilibru apărut într-o parte a sistemului poate necesita un răspuns coordonat din resurse amplasate în mai multe state.

Dosarul a început cu o analiză cost-beneficiu realizată de operatorii de transport și cu o propunere transmisă autorităților naționale în 2021. Autoritățile au cerut modificări în decembrie 2022, inclusiv refacerea analizei cu date tehnice și economice actualizate. Operatorii au consultat noile ipoteze în primăvara anului 2024 și au prezentat în toamna aceluiași an o versiune actualizată a rezultatelor.





























RELATED ARTICLES