Agenția Uniunii Europene pentru Droguri indică pentru România un consum raportat sub media Uniunii Europene, dar riscuri la injectare și tratament

Agenția Uniunii Europene pentru Droguri indică pentru România niveluri raportate de consum sub media Uniunii Europene pentru principalele droguri analizate în sondajele de populație, dar semnalează vulnerabilități legate de injectare, tratamentul pentru opioizi și apariția unor substanțe sintetice. Raportul european privind drogurile 2026 folosește date din statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia și Türkiye, iar pentru România combină sondajul național de populație din 2024 cu informații din tratament, spitale santinelă, sisteme de alertă și raportări ale autorităților.

Pe scurt

1. În România, 2,3% dintre adulții între 15 și 64 de ani au raportat consum de cannabis în ultimul an, față de 8,7% la nivelul Uniunii Europene.

2. În rândul tinerilor adulți între 15 și 34 de ani, consumul raportat în ultimul an a fost de 3,8% pentru cannabis, 1,3% pentru cocaină, 0,8% pentru amfetamine și 0,9% pentru MDMA.

3. Raportul menționează România printre cele zece state membre care au raportat laboratoare de metamfetamină destructurate în 2024, cu un laborator identificat.

4. România apare și într-o referință privind o unitate de producție de canabinoizi semi-sintetici destructurată în 2023 de poliția română, în operațiunea „Dream Factory” a DIICOT Iași.

5. Raportul indică pentru România o prevalență de 5,6% a hepatitei B în rândul persoanelor care injectează droguri și notează că furnizarea tratamentului cu agoniști opioizi este în scădere.

Datele de prevalență din raport arată că România se află sub media Uniunii Europene pentru consumul raportat în ultimul an la cannabis, cocaină, amfetamine și MDMA. Această comparație se referă strict la sondajele de populație și nu acoperă întreaga piață a drogurilor, care este monitorizată prin mai mulți indicatori, inclusiv tratament, capturi, spitale, ape uzate și sisteme de alertă.

Pentru cannabis, 2,3% dintre adulții între 15 și 64 de ani din România au raportat consum în ultimul an, comparativ cu estimarea de 8,7% la nivelul Uniunii Europene. În rândul tinerilor adulți între 15 și 34 de ani, proporția raportată în România a fost de 3,8%, față de 15,3% la nivelul Uniunii.

Cannabisul rămâne, totuși, drogul ilicit cel mai frecvent raportat și în România. Sondajul național din 2024 indică 6,7% consum de cannabis de-a lungul vieții în rândul adulților între 15 și 64 de ani și 9,6% în rândul tinerilor adulți între 15 și 34 de ani, iar consumul în ultima lună a fost raportat de 1,5% dintre adulți și de 2,3% dintre tinerii adulți.

Pentru cocaină, România apare cu 0,8% consum raportat în ultimul an în rândul adulților între 15 și 64 de ani și 1,3% în rândul tinerilor adulți. La nivelul Uniunii Europene, raportul estimează 1,5% consum în ultimul an pentru adulți și 2,5% pentru tinerii adulți, într-un context european în care cocaina este descrisă ca drogul ilicit cel mai consumat după cannabis.

Raportul face o precizare metodologică importantă pentru București. În Bratislava, București, Gdansk și Riga au fost zece sau mai puține prezentări legate de cocaină în spitalele santinelă Euro-DEN Plus în 2024, ceea ce limitează comparabilitatea între ani. Această informație nu permite concluzia că problema cocainei este absentă, ci arată că indicatorul spitalicesc disponibil pentru București este prea redus pentru comparații solide de trend.

Pentru amfetamine, sondajul din România indică 0,5% consum raportat în ultimul an în rândul adulților și 0,8% în rândul tinerilor adulți. Pentru MDMA, numită și ecstasy în tabelele de date, consumul raportat în ultimul an a fost de 0,6% în rândul adulților și de 0,9% în rândul tinerilor adulți.

Raportul include România și în secțiunea despre catinone sintetice, unde estimările naționale pentru consumul în ultimul an în rândul tinerilor adulți variază de la 0,1% în România la 4,4% în Țările de Jos. Valoarea românească este redusă, dar Agenția Uniunii Europene pentru Droguri avertizează că substanțele sintetice noi sunt greu de monitorizat, pot fi vândute sub denumiri incorecte și pot provoca intoxicații neașteptate.

Pentru ketamină, România apare la limita inferioară a estimărilor recente privind consumul în ultimul an în rândul tinerilor adulți, cu 0,3% în 2024. La nivel european, raportul tratează ketamina ca o substanță care devine mai vizibilă în unele contexte de consum, în special în rândul tinerilor și în mediile de nightlife, deși consumul total rămâne relativ redus.

Un semnal distinct pentru România ține de producția ilicită. Raportul menționează că zece state membre au raportat, în 2024, destructurarea a 252 de laboratoare de metamfetamină, iar România apare cu un laborator. Cele mai multe laboratoare au fost raportate de Cehia, dar includerea României arată că producția de stimulente sintetice nu este limitată la piețele europene unde fenomenul este deja tradițional.

România este menționată și în secțiunea despre substanțe psihoactive noi, printr-o referire la o unitate de producție de canabinoizi semi-sintetici destructurată în 2023 de poliția română. Raportul indică drept sursă DIICOT, Serviciul Teritorial Iași, operațiunea „Dream Factory”, într-un context european în care canabinoizii semi-sintetici, vape-urile și produsele comestibile ridică preocupări pentru sănătatea publică.

Zona de sănătate publică ridică pentru România o problemă care nu se vede în datele generale de consum. Raportul indică faptul că estimările privind infecția cu virusul hepatitic B în rândul persoanelor care injectează droguri au fost cele mai ridicate în Ungaria, Letonia și România, cu 5,6% pentru România, pe baza datelor din 2023. Indicatorul se referă la o populație specifică, persoanele care injectează droguri, nu la populația generală.

Raportul notează și că furnizarea tratamentului cu agoniști opioizi este în scădere în Bulgaria și România. Agenția Uniunii Europene pentru Droguri prezintă acest tratament ca o intervenție importantă pentru dependența de opioizi, pentru reducerea riscului de supradoză și pentru limitarea transmiterii HIV și hepatitei C în rândul persoanelor care injectează droguri.

În ansamblu, datele despre România indică un profil diferit de cel al statelor europene cu niveluri mai ridicate de consum raportat pentru cannabis, cocaină, MDMA sau ketamină. Vulnerabilitatea românească apare mai ales în zona serviciilor, a riscurilor legate de injectare, a tratamentului pentru opioizi și a capacității de a detecta rapid substanțele sintetice noi.

Raportul european nu oferă o imagine completă a pieței drogurilor din România, iar Agenția Uniunii Europene pentru Droguri avertizează că monitorizarea consumului de droguri este dificilă deoarece fenomenul este ascuns, stigmatizat și măsurat prin indicatori diferiți. Din acest motiv, datele din sondaje trebuie citite împreună cu cele din tratament, spitale, capturi, ape uzate și sistemele de alertă timpurie.