Algoritmii au ieșit din platforme, dar protecțiile UE nu i-au urmat încă, arată OSE

Regulile europene pentru managementul algoritmic oferă în prezent protecții diferite în funcție de modul în care tehnologia este utilizată și de tipul de raport de muncă, iar drepturile mai detaliate introduse pentru munca pe platforme ar trebui extinse la restul pieței muncii, susțin Ilda Durri și Charalampos Stylogiannis într-o nouă analiză a European Social Observatory. Autorii propun un instrument european dedicat inteligenței artificiale și managementului algoritmic la locul de muncă, cu drepturi la explicații, intervenție umană, contestarea deciziilor și participarea reprezentanților lucrătorilor.

Managementul algoritmic nu presupune neapărat folosirea inteligenței artificiale. El include sisteme informatice care automatizează sau sprijină funcții exercitate în mod tradițional de manageri, precum stabilirea turelor, distribuirea sarcinilor, monitorizarea activității, evaluarea performanței, stabilirea ritmului de lucru sau participarea la decizii privind promovarea și încetarea raporturilor profesionale.

Această formă de organizare nu mai este limitată la aplicațiile de transport, livrare sau alte platforme digitale. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată, pe baza sondajului AIM-WORK realizat în toate cele 27 de state membre, că sistemele algoritmice sunt deja folosite și în locuri de muncă tradiționale din transport, sănătate, producție, finanțe, comerț sau tehnologia informației.

Cele mai răspândite forme sunt legate de organizarea muncii. Aproximativ unul din patru lucrători din UE, 24%, declară că programul sau turele îi sunt repartizate automat, iar 21% primesc sarcini prin astfel de sisteme. Alte forme includ evaluarea automată, stabilirea ritmului de lucru, recompense bazate pe scoruri sau anularea turelor în funcție de performanță.

Diferențele dintre state sunt importante. JRC identifică Spania, Polonia, Irlanda și România printre țările în care majoritatea formelor analizate de management algoritmic se află în jurul sau peste media UE. Cercetătorii Comisiei avertizează însă că simpla existență a acestor sisteme nu demonstrează automat deteriorarea condițiilor de muncă, iar efectele diferă între sectoare, ocupații și formele de utilizare a tehnologiei.

AI Act acoperă deja o parte a acestor situații. Regulamentul clasifică drept sisteme cu risc ridicat anumite aplicații AI folosite pentru recrutare și selecție, decizii privind raporturile de muncă, promovare sau concediere, repartizarea sarcinilor în funcție de comportamentul ori caracteristicile unei persoane și monitorizarea sau evaluarea lucrătorilor.

OSE consideră însă că această abordare nu rezolvă întreaga problemă a managementului algoritmic. AI Act este construit în principal în jurul riscului asociat sistemelor de inteligență artificială, iar managementul algoritmic poate folosi și software mai simplu care nu intră neapărat în aceeași categorie. Analiza susține și că transparența sau evaluarea riscurilor nu oferă singure unui lucrător toate instrumentele necesare pentru a contesta efectiv o decizie care îi modifică veniturile, programul, sarcinile sau raportul de muncă.

Directiva privind munca pe platforme oferă, în evaluarea autorilor, un model mai apropiat de dreptul muncii. Aceasta reglementează sistemele automate de monitorizare și decizie utilizate de platformele digitale și prevede transparență, supraveghere umană, posibilitatea de a obține explicații și revizuirea anumitor decizii, inclusiv atunci când acestea au fost sprijinite, nu luate integral, de un sistem automat.

Directiva introduce și o dimensiune colectivă. Reprezentanții lucrătorilor trebuie informați și consultați în privința deciziilor care pot conduce la introducerea sau modificarea substanțială a sistemelor automate de monitorizare ori de luare a deciziilor, ceea ce permite intervenția înainte ca tehnologia să fie deja integrată în organizarea muncii.

Limita este domeniul de aplicare. Protecțiile respective sunt concepute pentru munca organizată prin platforme digitale, în timp ce datele JRC arată că repartizarea automată a muncii, monitorizarea și evaluarea algoritmică sunt deja prezente în economia obișnuită. OSE propune ca un viitor instrument european să acopere lucrători angajați direct, persoane care lucrează prin relații contractuale indirecte sau triunghiulare și lucrători independenți atunci când sunt supuși managementului algoritmic.

Autorii recomandă și ca dreptul la explicație să fie legat de posibilitatea reală de intervenție și revizuire umană. În viziunea lor, un lucrător ar trebui să poată afla cum a contribuit sistemul la o decizie importantă, să poată verifica informațiile utilizate și să dispună de o cale efectivă pentru contestarea rezultatului.

O altă propunere privește momentul în care reprezentanții angajaților intervin. OSE susține că aceștia ar trebui implicați înainte de introducerea sau modificarea substanțială a sistemelor de management algoritmic, deoarece tehnologia poate afecta simultan programul, sarcinile, evaluarea, remunerația și practicile disciplinare ale unui număr mare de lucrători.

Analiza nu reprezintă o propunere legislativă a Uniunii Europene. Este o evaluare juridică și comparativă a celor doi autori, care examinează dreptul UE și evoluții naționale fără a măsura frecvența abuzurilor sau efectele cauzale ale fiecărui sistem asupra condițiilor de muncă.

Problema a intrat însă deja în procesul de pregătire a viitorului Quality Jobs Act. Comisia Europeană cere în a doua etapă a consultării partenerilor sociali opinii despre managementul algoritmic și AI la locul de muncă, inclusiv despre transparența deciziilor automate, caracterul uman al procesului decizional și protejarea angajaților față de monitorizarea excesivă.

Consultarea se încheie la 28 septembrie, după care partenerii sociali pot decide dacă încep negocieri pentru un acord. Comisia a anunțat că intenționează să prezinte Quality Jobs Act până la sfârșitul anului, însă conținutul final al viitoarei inițiative și măsura în care aceasta va prelua protecțiile propuse de OSE nu sunt încă stabilite.