Aproape 12% dintre speciile de fluturi de noapte evaluate în UE sunt amenințate cu dispariția, estimează prima Listă roșie europeană

Prima Listă roșie europeană a fluturilor de noapte estimează că 11,9% dintre speciile cuprinse în evaluarea pentru Uniunea Europeană sunt amenințate cu dispariția. Raportul prezentat de Comisia Europeană identifică degradarea habitatelor, schimbările climatice și presiunile agricole printre principalele amenințări, în timp ce informațiile insuficiente despre sute de specii limitează evaluarea riscului.

Studiul aplică metodologia Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) pentru 3.082 de specii la nivel european și 2.828 în UE. Acoperă în principal grupul numit macrolepidoptere nocturne, care reunește fluturii de noapte de talie mai mare. Europa are aproximativ 10.000 de specii de fluturi de noapte, iar cele mai multe dintre speciile mici au rămas în afara evaluării, din cauza cunoștințelor mai reduse despre distribuția și ecologia lor.

În UE, raportul încadrează 23 de specii în categoria celor în pericol critic de dispariție, 86 ca periclitate și 166 ca vulnerabile. Împreună, aceste categorii formează grupul speciilor amenințate. Procentul de 11,9% este estimarea autorilor care ține seama de lipsa datelor, potrivit metodei IUCN, presupunând că speciile insuficient cunoscute sunt amenințate în aceeași proporție ca cele pentru care există informații suficiente.

Pentru 506 specii din UE, reprezentând 17,9% din totalul evaluat, datele nu permit stabilirea riscului de dispariție. La nivelul întregii Europe, această categorie cuprinde 726 de specii, aproape un sfert din cele evaluate, iar ponderea ajunge la aproximativ 35% în rândul speciilor endemice europene, care nu trăiesc în mod natural în afara continentului. Lipsa informațiilor privește inclusiv răspândirea, ecologia și evoluția populațiilor.

Vulnerabilitatea acestor insecte are consecințe pentru mai multe componente ale ecosistemelor. Documentul de conservare care însoțește evaluarea arată că numeroase specii polenizează plante sălbatice, culturi și plante de grădină, în timp ce adulții și omizile asigură hrană pentru păsări, lilieci și alte animale. Unele specii depind de o singură plantă-gazdă sau de condiții foarte precise de habitat, ceea ce le face sensibile la modificări locale.

În peisajele agricole, extinderea parcelelor și dispariția gardurilor vii, a marginilor de câmp și a pajiștilor bogate în specii reduc sursele de hrană, adăposturile și posibilitățile de deplasare. Insecticidele pot afecta direct supraviețuirea larvelor și a adulților, iar erbicidele pot elimina plantele de care depind. Raportul descrie și riscul opus intensificării agriculturii, atunci când abandonarea pășunatului extensiv și a cositului permite dezvoltarea arbuștilor și dispariția habitatelor deschise necesare anumitor specii.

Schimbările climatice restrâng, la rândul lor, spațiul disponibil unor fluturi de noapte adaptați frigului. Pe măsură ce condițiile potrivite se deplasează spre altitudini mai mari, populațiile montane pot rămâne fără habitat. Autorii dau exemplul speciei Agrotis proverai, care a dispărut de la altitudini mai joase și este acum limitată la zone mai înalte din Abruzzo, în Italia.

Iluminatul artificial nocturn adaugă o presiune care afectează orientarea, hrănirea și reproducerea. Unele specii sunt atrase de lumină și devin mai expuse prădătorilor, în timp ce altele evită zonele iluminate, care le pot împiedica deplasarea. Autorii precizează că importanța relativă a poluării luminoase față de ceilalți factori de declin necesită cercetări suplimentare, chiar dacă efectele locale pot fi substanțiale.

Raportul înregistrează și o dispariție, cea a speciei Eupithecia ogilviata din Azore. Alte specii sunt considerate posibil dispărute, dar confirmarea rămâne dificilă în lipsa unor cercetări suficiente. Evaluarea riscului depinde și de scara geografică, astfel încât statutul european al unei specii poate fi diferit de situația ei într-o anumită țară.

Documentele erau disponibile în catalogul Oficiului pentru Publicații al UE din iulie, iar Comisia le-a prezentat concluziile într-un comunicat din 21 septembrie. Evaluarea completează seria dedicată celor patru grupuri de polenizatori vizate de inițiativa europeană, alături de albine, fluturi de zi și sirfide, muște care pot avea un rol important în polenizare.

Planul de conservare propune refacerea și conectarea habitatelor, gestionarea terenurilor în funcție de nevoile speciilor și reducerea iluminatului inutil. Printre soluțiile recomandate se află orientarea corpurilor de iluminat în jos, reducerea intensității și folosirea senzorilor sau a programării pentru a limita durata iluminării. În paralel, schema de monitorizare elaborată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei include fluturii de noapte și urmărește colectarea comparabilă a datelor despre abundență, diversitate și prezență, necesare pentru a urmări evoluția populațiilor.