AcasăEuropaCentre for European Reform avertizează că votul guvernelor poate slăbi protecția statului...


Centre for European Reform avertizează că votul guvernelor poate slăbi protecția statului de drept în viitorul buget UE

General Affairs Council
Propunerea pentru planurile naționale și regionale din bugetul UE 2028–2034 prevede proceduri distincte pentru respectarea Cartei drepturilor fundamentale și a statului de drept.

Extinderea condițiilor privind statul de drept pentru viitoarele fonduri europene riscă să păstreze un obstacol politic în aplicarea lor, avertizează Centre for European Reform (CER). Într-o analiză semnată de cercetătoarea Zselyke Csaky, centrul atrage atenția asupra priorității acordate procedurii în care guvernele trebuie să aprobe blocarea plăților, chiar când Comisia ar putea utiliza și mecanismul privind drepturile fundamentale.

Pe scurt

  1. Propunerea Comisiei pentru perioada 2028–2034 introduce două condiții orizontale pentru fondurile gestionate prin planuri naționale și regionale. Ele privesc respectarea Cartei drepturilor fundamentale și a principiilor statului de drept pe durata implementării.

  2. În procedura privind Carta, Comisia ar constata neîndeplinirea condiției și ar opri plățile aferente măsurilor afectate. Pentru statul de drept, constatarea ar necesita o decizie a Consiliului, iar această procedură ar avea prioritate când încălcările se suprapun.

  3. Consiliul decide prin majoritate calificată, ceea ce presupune susținerea mai multor guverne, fără a acorda unui singur stat drept de veto. Problema semnalată privește obținerea sprijinului politic necesar pentru adoptarea măsurii.

  4. Proiectul permite reutilizarea unor fonduri dezangajate pentru programe dedicate democrației, societății civile și combaterii corupției. Opțiunea figurează încă între paranteze în documentul de negociere al președinției Consiliului din iunie 2026.

Clauza se găsește în articolul 8 alineatul (8) al propunerii privind noul fond care ar reuni finanțări pentru coeziune, agricultură, pescuit și alte domenii. Dacă încălcarea identificată în procedura privind Carta ar putea constitui și o încălcare a condiției referitoare la statul de drept, textul cere activarea cu prioritate a procedurii din articolul 9. Propunerea Comisiei datează din iulie 2025 și face parte din negocierile pentru bugetul 2028–2034.

Cele două proceduri împart diferit puterea de decizie. Pentru Cartă, Comisia ar informa statul despre evaluarea sa și i-ar acorda două luni pentru observații și eventuale măsuri corective. Dacă ar constata că cerința rămâne neîndeplinită, ar adopta propria decizie, identificând măsurile din plan afectate. Cererile de plată ar putea fi depuse în continuare, însă sumele corespunzătoare nu ar fi plătite până la îndeplinirea condiției.

În procedura privind statul de drept, Comisia ar transmite Consiliului propunerea de decizie după evaluarea răspunsului național. Proiectul prevede un termen de patru săptămâni pentru adoptarea deciziei de către Consiliu. Tot Consiliul ar interveni ulterior pentru modificarea sau eliminarea măsurii, la propunerea Comisiei, în funcție de remedierea încălcării.

Majoritatea calificată cere, în regula obișnuită, cel puțin 15 dintre cele 27 de state membre, reprezentând minimum 65% din populația UE. Un guvern vizat nu poate bloca singur decizia. Abținerile contează însă împotriva adoptării, astfel încât existența unei evaluări a Comisiei nu înlocuiește necesitatea formării majorității în Consiliu.

Precedentul Ungariei arată că mecanismul existent a putut produce restricții financiare. În decembrie 2022, statele au convenit suspendarea a aproximativ 6,3 miliarde de euro, reprezentând 55% din angajamentele pentru programele vizate, pe fondul problemelor privind achizițiile publice, urmărirea penală și combaterea corupției. Consiliul a justificat nivelul suspendării prin evaluarea riscului rămas pentru buget, ținând cont de măsurile corective adoptate de autoritățile ungare.

Regulamentul actual de condiționalitate, aplicabil din 1 ianuarie 2021, urmărește protejarea bugetului atunci când încălcările statului de drept afectează sau prezintă un risc grav de a afecta suficient de direct interesele financiare ale UE. Blocarea fondurilor nu elimină obligațiile statului față de beneficiarii finali. Aceste obligații rămân relevante pentru organizațiile și proiectele care depind de finanțări administrate național.

Propunerea pentru noul fond adaugă posibilitatea ca sumele dezangajate în urma aplicării condiționalității să fie puse din nou la dispoziție prin alte instrumente europene, gestionate direct sau indirect. Articolul 15 alineatul (4) indică în special programele pentru democrație, societatea civilă, valorile UE și combaterea corupției. Formularea creează o posibilitate de realocare, fără a garanta automat compensarea fiecărui beneficiar afectat.

O analiză a serviciilor Parlamentului European, realizată pentru Comisia pentru bugete în ianuarie 2026, identifică suprapuneri între noile condiții și regulamentul existent. Documentul cere clarificări privind folosirea fondurilor dezangajate și rolul Parlamentului în această procedură. El precizează și că blocarea privește măsurile identificate în decizie, în timp ce restul planului poate continua.

În documentul de negociere din 11 iunie 2026, președinția Consiliului păstrează implicarea Consiliului în aplicarea condițiilor orizontale și prezintă între paranteze opțiunea reutilizării fondurilor pentru programe care sprijină democrația. Documentul precizează că nu este obligatoriu pentru delegații și nu încheie negocierile. Atât distribuția puterii de decizie, cât și mecanismul de protejare a beneficiarilor rămân astfel de stabilit în textele finale.







































RELATED ARTICLES