Aproape un sfert dintre persoanele expuse riscului de sărăcie în Uniunea Europeană au declarat dificultăți moderate sau severe la mers în 2025, față de aproximativ una din șase în rândul celor neexpuse acestui risc. Diferența de 8 puncte procentuale este cea mai mare dintre cele șase activități de bază analizate de Eurostat. Datele publicate la 28 octombrie privesc persoanele de cel puțin 16 ani din gospodării private și arată că dificultățile sunt mai frecvente în grupul cu venituri sub pragul național de risc de sărăcie.
Pe scurt
-
În UE, 24,9% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie declară dificultăți moderate sau severe la mers, față de 16,9% dintre cele neexpuse. Întrebarea din anchetă acoperă și urcarea sau coborârea treptelor.
-
Diferențe apar în toate cele șase activități analizate. Pentru memorie sau concentrare, proporțiile sunt de 20,6% și 14,5%, iar pentru spălat și îmbrăcat independent, de 10,1% și 5,8%.
-
Riscul de sărăcie este definit printr-un venit sub 60% din mediana națională, după transferurile sociale și ajustarea după mărimea și componența gospodăriei. Pragul diferă de la o țară la alta.
-
Rezultatele provin din ancheta EU-SILC din 2025 și acoperă persoane de minimum 16 ani din gospodării private. Sunt dificultăți declarate, nu diagnostice medicale, iar comparația nu demonstrează că veniturile reduse le provoacă.
Mersul este doar una dintre activitățile prin care ancheta urmărește autonomia în viața de zi cu zi. Respondenții sunt întrebați și dacă întâmpină dificultăți de vedere, auz, memorie sau concentrare, comunicare și îngrijire personală. În cazul mobilității, evaluarea include deplasarea pe jos și folosirea scărilor fără ajutorul unei persoane sau al unui dispozitiv de sprijin. Pentru îngrijirea personală, exemplele concrete sunt spălatul și îmbrăcatul independent.
Dificultățile de vedere sunt raportate de 23,8% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie, față de 18,9% dintre cele neexpuse. În privința memoriei sau concentrării, proporțiile sunt de 20,6% și 14,5%. Decalajul de 6,1 puncte procentuale pentru această activitate este al doilea ca mărime, după cel înregistrat la mers. La auz, diferența este mai mică, de 1,8 puncte procentuale, între 12,9% și 11,1%.
Îngrijirea personală și comunicarea sunt mai rar menționate decât mersul sau vederea, însă diferențele dintre cele două grupuri rămân pronunțate. Dificultățile de a se spăla sau îmbrăca independent sunt declarate de 10,1% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie, comparativ cu 5,8% în celălalt grup. Pentru comunicare, proporțiile sunt de 7,5% și 4,0%, ceea ce înseamnă o frecvență aproape dublă în primul grup.
Procentele descriu fiecare activitate separat și nu pot fi adunate pentru a afla câte persoane întâmpină cel puțin o dificultate, deoarece aceeași persoană poate figura în mai multe categorii. Întrebările urmăresc capacitatea de a îndeplini activități cotidiene, fără să identifice o boală. Pentru vedere și auz se iau în considerare ochelarii sau aparatul auditiv folosit de respondent. Comunicarea este evaluată în limba obișnuită a persoanei, astfel încât dificultatea folosirii unei limbi străine nu intră în acest indicator.
Încadrarea în categoria de risc de sărăcie se face pe baza veniturilor gospodăriei. Eurostat folosește venitul disponibil după transferurile sociale, ajustat pentru a putea compara gospodării de mărimi și componențe diferite. O persoană este considerată expusă riscului dacă acest venit se situează sub 60% din mediana națională. Mediana este nivelul care împarte populația în două jumătăți egale în funcție de venit.
Este, așadar, o comparație cu veniturile din aceeași țară, nu cu un prag monetar comun tuturor statelor UE. Indicatorul nu măsoară averea sau sărăcia absolută și este distinct de riscul de sărăcie sau excluziune socială, care ia în calcul și alte situații de vulnerabilitate. Procentele publicate arată ponderea persoanelor cu dificultăți în interiorul fiecăruia dintre cele două grupuri de venit, nu ponderea lor în întreaga populație a Uniunii.
Rezultatele provin din statisticile europene privind veniturile și condițiile de viață, EU-SILC. Modulul detaliat despre sănătate este colectat la trei ani. Pentru aceste rezultate, 2025 este anul anchetei, în timp ce veniturile folosite pentru stabilirea riscului de sărăcie se referă la anul calendaristic precedent, 2024. Datele privind dificultățile funcționale descriu situația curentă la momentul intervievării.
Ancheta acoperă gospodăriile private, iar persoanele care locuiesc în instituții sau gospodării colective sunt în general excluse. Rezultatele sunt estimări statistice construite din răspunsurile colectate; metodologia permite, în situații excepționale, ca răspunsurile să fie oferite de un alt membru al gospodăriei. Agregatul european este ponderat în funcție de populație, nu calculat ca o medie simplă a procentelor naționale.
Comparația arată o asociere între veniturile sub pragul de risc de sărăcie și dificultățile funcționale declarate, dar nu stabilește cauza diferențelor. Valorile agregate nu sunt ajustate pentru a elimina influența unor structuri de vârstă diferite între grupuri. Ele nu arată nici o evoluție față de anul anterior și nu pot fi atribuite automat României. Constatarea privește ansamblul UE și este comună celor șase activități analizate, cu cel mai mare decalaj în puncte procentuale la mers.
