Uniunea Europeană ar trebui să pregătească din timp răspunsuri pentru cinci evoluții posibile după alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie, susțin Goran Buldioski și Engjellushe Morina într-o analiză publicată de European Council on Foreign Relations (ECFR) la 20 octombrie. Scenariile merg de la o victorie clară a taberei lui Aleksandar Vučić până la o majoritate a Listei Studenților, cu posibilitatea contestării rezultatelor sau a blocării transferului de putere.
Pe scurt
-
Analiza semnată de Goran Buldioski și Engjellushe Morina propune cinci scenarii pentru perioada de după scrutinul din 25 octombrie. Acestea sunt ipoteze de lucru, nu prognoze electorale.
-
Două scenarii prevăd victoria taberei Vučić: una clară sau una la limită, însoțită de dovezi credibile de manipulare și de riscul unor noi proteste.
-
Un parlament fără majoritate ar putea duce la negocieri dificile pentru coaliție ori la un nou scrutin. Celelalte două scenarii prevăd o majoritate restrânsă sau una clară a Listei Studenților.
-
Autorii cer o reacție europeană coordonată, bazată pe constatările observatorilor, și folosirea finanțării și a procesului de aderare pentru susținerea reformelor democratice. Acestea sunt recomandările lor, nu măsuri adoptate de UE.
-
Participarea Listei Studenților este confirmată de comisia electorală sârbă. Autorii văd în transformarea mobilizării studențești în reprezentare parlamentară principala provocare pentru puterea actuală.
-
OSCE/ODIHR a trimis o misiune de observare. Constatările preliminare sunt programate pentru 26 octombrie; raportul final va apărea ulterior, la câteva luni după încheierea procesului electoral.
Buldioski, cercetător la Hertie School of Governance, și Morina, cercetătoare la ECFR, pornesc de la transformarea protestelor studențești într-o competiție pentru reprezentare parlamentară. Comisia Electorală Republicană din Serbia a aprobat la 15 septembrie lista „Studentska lista – Studenti pobeđuju” pentru scrutinul din 25 octombrie. În evaluarea autorilor, rețelele universitare și locale dau acestei mișcări o capacitate de mobilizare pe care o înfrângere electorală nu ar elimina-o automat.
Primul scenariu este o victorie convingătoare a taberei Vučić, cu o majoritate parlamentară obținută eventual împreună cu parteneri mai mici. Autorii consideră că nemulțumirile care au alimentat protestele ar continua să existe. Ei recomandă ca UE să lege mai ferm accesul la finanțare de reforme, chiar dacă ar continua să negocieze cu aceeași putere politică.
Al doilea scenariu presupune o victorie la limită a taberei Vučić, însoțită de dovezi credibile de manipulare a votului. Analiza descrie riscul unor proteste prelungite, al contestațiilor și al represiunii. În acest caz, autorii cer o poziție europeană comună, întemeiată pe evaluările observatorilor independenți, și evitarea unor mesaje contradictorii din capitalele europene.
În al treilea scenariu, niciuna dintre tabere nu ar obține cele 126 de mandate necesare unei majorități în parlamentul de 250 de locuri. Formațiunile mai mici și reprezentanții minorităților ar deveni decisivi în negocieri, iar eșecul formării unei coaliții ar putea conduce la noi alegeri. Autorii propun ca UE să faciliteze dialogul numai la invitația actorilor politici sârbi și să insiste asupra reformării regulilor electorale.
Al patrulea scenariu este o majoritate restrânsă a Listei Studenților, urmată de un transfer de putere contestat. Plângerile electorale și rezistența instituțională ar putea întârzia instalarea unui guvern. Recomandarea autorilor este ca UE să susțină o tranziție ordonată, respectarea procedurilor legale, controlul civil asupra structurilor de securitate și depolitizarea instituțiilor.
Al cincilea scenariu presupune o victorie clară a Listei Studenților. Niciun asemenea mandat nu ar elimina, în viziunea autorilor, obstacolele juridice și instituționale ale tranziției. Ei cer sprijin european pentru refacerea mecanismelor democratice de control și echilibru, avertizând că schimbarea puterii nu înseamnă automat susținere pentru integrarea în UE.
Recomandările privind condiționarea finanțării, folosirea procesului de aderare sau reacția la rezultate contestate aparțin celor doi autori. ECFR precizează că nu adoptă poziții colective și că publicațiile sale exprimă opiniile autorilor. Analiza nu stabilește probabilitatea fiecărui scenariu și nu reprezintă o evaluare oficială a corectitudinii scrutinului.
Separat, Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a desfășurat o misiune de observare condusă de Eoghan Murphy, cu 14 experți la Belgrad și 30 de observatori pe termen lung. Misiunea evaluează inclusiv campania, mass-media, finanțarea electorală și soluționarea disputelor. Constatările preliminare sunt programate pentru 26 octombrie, la ora 15:00, ora Belgradului. Raportul final asupra întregului proces electoral va fi publicat la câteva luni după încheierea acestuia.
