Băncile din zona euro au înăsprit mai mult decât anticipau standardele de creditare pentru companii în primul trimestru din 2026, pe fondul riscurilor economice, al tensiunilor geopolitice și al evoluțiilor din energie.

Pe scurt

1. Băncile din zona euro au raportat o înăsprire netă de 10% a standardelor de creditare pentru companii, peste nivelul de 6% anticipat anterior.

2. Standardele de creditare s-au înăsprit ușor pentru creditele ipotecare, cu 2%, și mai puternic pentru creditul de consum, cu 15%.

3. Cererea de împrumuturi din partea companiilor a scăzut ușor, cererea pentru credite ipotecare a stagnat, iar cererea pentru credit de consum a coborât puternic.

4. Băncile se așteaptă la o nouă înăsprire a creditării în trimestrul al doilea din 2026, inclusiv pentru firme și gospodării.

5. Aproape jumătate dintre băncile din zona euro folosesc securitizarea pentru a elibera capital, a gestiona riscul de credit și a susține acordarea de noi împrumuturi.

Sondajul trimestrial al Băncii Centrale Europene privind creditarea bancară arată o nouă tensionare a condițiilor de finanțare în zona euro. Pentru companii, înăsprirea standardelor de creditare a fost mai mare decât se așteptau băncile în runda precedentă și a depășit media istorică.

Înăsprirea de 10% pentru creditele sau liniile de credit acordate companiilor reprezintă cea mai pronunțată mișcare de acest tip din trimestrul al treilea din 2023. BCE arată că tendința de înăsprire cumulată a început la mijlocul anului 2025.

Principalii factori indicați de bănci au fost riscurile percepute privind perspectiva economică și toleranța mai redusă la risc. Unele bănci au menționat presiuni suplimentare generate de evoluțiile geopolitice și energetice, inclusiv expuneri la companii mari consumatoare de energie și la Orientul Mijlociu.

Pentru gospodării, standardele de creditare s-au înăsprit ușor în cazul creditelor pentru achiziția de locuințe, cu 2%. În cazul creditului de consum și al altor împrumuturi către gospodării, înăsprirea a fost mai puternică, de 15%.

În cazul creditelor ipotecare, percepția riscului a avut un efect de înăsprire asupra standardelor de creditare, în timp ce concurența a avut un efect redus de relaxare. Pentru creditul de consum, toleranța mai redusă la risc și percepția mai ridicată a riscului au fost principalii factori ai înăspririi.

Băncile se așteaptă ca standardele de creditare să se înăsprească mai larg și mai pronunțat în trimestrul al doilea din 2026 pentru creditele acordate companiilor și pentru creditele ipotecare. Ele anticipează și o nouă înăsprire pentru creditul de consum.

Termenii și condițiile efective incluse în contractele de credit s-au înăsprit pentru împrumuturile acordate companiilor și pentru creditul de consum. În cazul creditelor ipotecare, acestea au rămas neschimbate.

Ponderea cererilor de credit respinse a crescut pentru toate categoriile de debitori. Creșterea a fost mai ridicată pentru creditul de consum decât pentru împrumuturile acordate companiilor și pentru creditele ipotecare.

Cererea de împrumuturi din partea companiilor a scăzut ușor în primul trimestru din 2026, cu un procent net de -2%, deși băncile anticipaseră anterior o creștere de 6%. Scăderea a fost determinată în principal de reducerea cererii pentru finanțarea investițiilor fixe.

Cererea mai slabă pentru investiții a fost parțial compensată de o cerere mai ridicată pentru stocuri și capital de lucru, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii. Unele bănci au indicat că evoluțiile prețurilor la energie au crescut nevoia de lichiditate a companiilor, în timp ce altele au menționat incertitudinea ridicată și amânarea investițiilor ca factori care au redus cererea de credit.

Cererea de credite pentru locuințe a rămas neschimbată, cu un procent net de 0%, sub așteptările băncilor din trimestrul precedent. Încrederea mai slabă a consumatorilor și evoluția ratelor dobânzilor au contribuit negativ la cererea pentru credite ipotecare.

Cererea pentru credit de consum și alte împrumuturi către gospodării a scăzut puternic, cu un procent net de -11%, după o scădere redusă în trimestrul precedent. Reducerea reflectă cheltuieli mai slabe pentru bunuri de folosință îndelungată, încredere mai redusă a consumatorilor și efectul negativ al nivelului general al dobânzilor.

Pentru trimestrul al doilea din 2026, băncile se așteaptă la noi scăderi ale cererii de credite pentru locuințe, cu -20%, și ale cererii de credit de consum, cu -9%.

Accesul băncilor din zona euro la finanțare prin titluri de datorie, piețe monetare și securitizări s-a deteriorat în primul trimestru din 2026. Accesul la finanțare prin titluri de datorie a înregistrat cea mai semnificativă deteriorare din primul trimestru din 2023.

Băncile se așteaptă ca accesul la finanțare prin titluri de datorie, finanțare retail, piețe monetare și piețe de securitizare să se deterioreze în următoarele trei luni.

Ratele creditelor neperformante și alți indicatori ai calității creditului au contribuit la înăsprirea standardelor pentru împrumuturile acordate companiilor și pentru creditul de consum. Standardele pentru creditele ipotecare au fost în mare parte neafectate de acești indicatori.

Băncile au indicat că percepția mai ridicată a riscului, toleranța mai redusă la risc, presiunile provenite din cerințe de supraveghere sau reglementare și costurile legate de curățarea bilanțurilor au contribuit la înăsprirea creditării.

Deciziile BCE privind ratele-cheie ale dobânzii au avut un impact neutru asupra venitului net din dobânzi al băncilor în ultimele șase luni. Un efect negativ redus asupra marjelor a fost compensat de un efect pozitiv redus al volumelor.

Băncile din zona euro se așteaptă ca deciziile BCE privind ratele-cheie să aibă un efect pozitiv asupra profitabilității în următoarele două trimestre, printr-un efect mai ridicat al marjelor și un efect mai redus al volumelor.

Aproape jumătate dintre băncile din zona euro au raportat că folosesc securitizarea tradițională sau sintetică. Cea mai menționată formă este transferul sintetic semnificativ de risc, urmat de securitizarea tradițională fără transfer semnificativ de risc și de securitizarea tradițională cu transfer semnificativ de risc.

Principalul motiv invocat de bănci pentru securitizarea creditelor este eliberarea de capital pentru acordarea de noi împrumuturi. Alte motive includ îmbunătățirea poziției de lichiditate, gestionarea riscului de credit, îmbunătățirea accesului la finanțare, respectarea cerințelor de reglementare sau supraveghere și distribuirea capitalului.

Fondurile private de investiții, companiile de asigurări și fondurile de pensii sunt indicate ca principalii investitori care cumpără credite securitizate. Acestea sunt urmate de instituții supranaționale, alte bănci și alte instituții financiare nebancare.

Băncile au raportat că securitizarea a susținut volumele de creditare în toate segmentele pieței în ultimul an, în special pentru împrumuturile acordate companiilor. Contribuția securitizării la relaxarea standardelor de creditare a fost însă minimă.

Sondajul BCE privind creditarea bancară este realizat trimestrial de Eurosistem pentru a înțelege comportamentul de creditare al băncilor din zona euro. Rezultatele publicate în aprilie 2026 se referă la schimbările observate în primul trimestru din 2026 și la așteptările pentru trimestrul al doilea.

Runda din aprilie 2026 a sondajului a fost realizată între 19 martie și 7 aprilie 2026. BCE a chestionat 161 de bănci, iar rata de răspuns a fost de 100%.

Sondajul măsoară schimbările raportate de bănci în standardele de creditare, termenii și condițiile contractuale, cererea de împrumuturi și accesul la finanțare. Standardele de creditare reprezintă criteriile interne ale băncilor pentru aprobarea creditelor, în timp ce termenii și condițiile se referă la prevederile efective convenite în contractele de împrumut.