Benifei critică retragerea Directivei privind răspunderea pentru AI, în timp ce Italia introduce propriile reguli

Brando Benifei, eurodeputat italian și copreședinte al grupului comun IMCO-LIBE care monitorizează aplicarea AI Act, a criticat retragerea de către Comisia Europeană a propunerii de directivă privind răspunderea civilă pentru inteligența artificială și a avertizat că statele membre încep să dezvolte soluții naționale diferite. În intervenția sa la EU Parliamentary Democracy Forum, Benifei a indicat Italia drept exemplu, unde chiar la 30 septembrie au intrat în vigoare noi dispoziții procedurale civile pentru despăgubirea prejudiciilor produse prin utilizarea sistemelor AI.

Propunerea europeană privind răspunderea pentru AI fusese prezentată de Comisie în septembrie 2022 pentru a completa arhitectura de reglementare construită în jurul AI Act. Proiectul nu urmărea introducerea unei răspunderi automate pentru orice prejudiciu în care era implicată inteligența artificială și nici nu crea un sistem general de răspundere obiectivă. Accentul era pus pe dificultățile pe care o persoană le poate întâmpina atunci când trebuie să demonstreze cum a contribuit funcționarea unui sistem complex la prejudiciul suferit.

Una dintre problemele identificate de Comisie era accesul la probe. Atunci când informațiile relevante despre funcționarea unui sistem se află exclusiv la compania care l-a dezvoltat sau utilizat, victima poate avea dificultăți în a demonstra încălcarea obligațiilor și legătura dintre acea încălcare și rezultat. Evaluarea de impact a Comisiei prevedea mecanisme pentru divulgarea anumitor informații și prezumții contestabile destinate să reducă dificultatea probării cauzalității, fără o inversare generală a sarcinii probei.

Proiectul avea numărul COM(2022) 496 și era tratat prin procedura legislativă ordinară. El trebuia negociat de Parlament și Consiliu, astfel încât orice text final ar fi necesitat un acord între colegiuitori.

Această etapă nu a fost finalizată. În programul de lucru pentru 2025, Comisia a anunțat intenția de retragere, explicând că nu vedea o perspectivă de acord și că urma să analizeze dacă este necesară o altă propunere sau o abordare diferită. Retragerea a devenit oficială la 6 octombrie 2025, iar dosarul legislativ european este în prezent marcat drept retras.

Pozițiile din Parlament nu erau nici ele uniforme. Documentarea legislativă a Parlamentului arată că, înaintea retragerii, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor considerase într-un aviz din mai 2025 că adoptarea directivei în acel moment era prematură și inutilă și ceruse Comisiei pentru afaceri juridice să recomande respingerea propunerii.

Benifei a prezentat la forum o poziție diferită. El a spus că retragerea a fost o eroare și a legat această decizie de riscul ca statele membre să adopte standarde procedurale și reguli de răspundere diferite pentru prejudiciile asociate AI. Argumentul său este că o asemenea evoluție poate produce incertitudine atât pentru persoanele care solicită despăgubiri, cât și pentru companiile care operează sisteme în mai multe state membre.

Exemplul italian pe care l-a folosit poate fi verificat în legislația publicată de autoritățile de la Roma. Decretul legislativ nr. 160 din 9 septembrie a fost publicat în Gazzetta Ufficiale la 15 septembrie și a intrat în vigoare la 30 septembrie 2026, exact în ziua intervenției lui Benifei. Actul adaptează dreptul italian la AI Act și conține dispoziții privind utilizarea AI de către poliție, răspunderea penală și instrumentele procesuale civile pentru despăgubirea daunelor produse prin utilizarea sistemelor AI.

Legislația italiană nu trebuie prezentată însă drept transpunerea unei Directive europene privind răspunderea pentru AI, deoarece acea directivă nu a fost adoptată. Decretul italian se bazează pe legislația națională adoptată în 2025 și pe adaptarea cadrului italian la Regulamentul european privind inteligența artificială.

Componenta de răspundere civilă este importantă tocmai pentru problema ridicată de Benifei. Titlul II al decretului include un capitol dedicat instrumentelor procesuale civile pentru despăgubirea prejudiciilor provocate de utilizarea sistemelor AI, iar cadrul legislativ italian permite reglementarea modului în care sarcina probei este distribuită în asemenea cauze, în funcție de tipul sistemului și de obligațiile aplicabile potrivit AI Act.

Italia nu construiește astfel o copie exactă a propunerii europene din 2022. Există asemănări de problemă juridică, în special dificultatea obținerii și evaluării probelor atunci când funcționarea unui sistem AI este complexă, dar soluțiile provin acum din dreptul național și din legislația europeană care rămâne în vigoare.

Această distincție este esențială pentru înțelegerea argumentului privind fragmentarea. AI Act este un regulament direct aplicabil la nivelul Uniunii și urmărește armonizarea obligațiilor privind dezvoltarea, introducerea pe piață și utilizarea sistemelor de inteligență artificială. El nu a fost conceput ca un cod complet al despăgubirilor civile pentru orice prejudiciu produs cu implicarea AI.

Răspunderea pentru produse defectuoase este acoperită separat de Directiva (UE) 2024/2853, pe care chiar decretul italian o menționează printre actele relevante. Această directivă modernizează regimul european al răspunderii pentru produse, dar nu elimină toate situațiile în care o acțiune pentru prejudiciu produs cu ajutorul AI poate depinde de normele naționale privind culpa, cauzalitatea și probele.

De aici vine controversa politică asupra retragerii AI Liability Directive. Susținătorii unei armonizări suplimentare pot argumenta că aceleași dificultăți tehnice ar trebui tratate prin reguli procesuale comparabile în toată piața unică. Poziția Comisiei din 2025 a fost însă că nu exista o perspectivă de acord asupra propunerii aflate atunci în negociere și că trebuia analizată o alternativă.

Benifei a legat această problemă de o critică mai largă privind implementarea legislației digitale europene. El a spus că cetățenii și companiile pot fi afectați de întârzieri, de interpretări diferite și de fragmentarea instituțională atunci când un cadru european este aplicat diferit sau incomplet între statele membre. În acest context a cerut un control parlamentar coordonat asupra implementării AI Act și asupra modului în care autoritățile naționale cooperează cu structurile europene. 20260930-0930-SPECIAL-OTHER-1_t…

Rolul său este relevant pentru această monitorizare. Benifei este copreședinte, din partea Comisiei pentru piața internă, al grupului comun IMCO-LIBE privind implementarea și aplicarea AI Act, împreună cu Michael McNamara din Comisia pentru libertăți civile. Grupul este destinat verificării aplicării regulamentului și dialogului cu autorități, Comisia și parlamente naționale.

Intervenția de la forum nu reprezintă însă o poziție adoptată de grupul de lucru sau de Parlamentul European asupra reintroducerii unei directive privind răspunderea pentru AI. Benifei își exprimă propria evaluare politică asupra deciziei Comisiei și folosește cazul italian pentru a ilustra ceea ce consideră a fi consecința lipsei de armonizare.

Nici apariția legislației italiene nu demonstrează singură că piața unică este deja fragmentată într-un mod care produce efecte economice sau juridice măsurabile. Ea arată însă că, în absența directivei retrase, statele membre pot continua să dezvolte componente naționale ale regimului de răspundere și ale procedurilor civile aplicabile cazurilor în care este implicată inteligența artificială.

Situația juridică de la finalul lui septembrie 2026 este astfel formată din mai multe niveluri. AI Act rămâne cadrul european central pentru reglementarea sistemelor de inteligență artificială, directiva modernizată privind produsele defectuoase acoperă o parte a răspunderii pentru prejudicii, iar alte acțiuni civile continuă să depindă de dreptul național. Propunerea europeană destinată armonizării suplimentare a răspunderii extracontractuale pentru AI a fost retrasă și nu există în sursele verificate un act care să o fi înlocuit cu un regim european echivalent.