CEDMO avertizează că deepfake-urile, fraudele online și teoriile conspirației găsesc teren fertil în Europa Centrală

Fraudele online cu deepfake-uri, teoriile conspirației și igiena digitală slabă se suprapun într-un ecosistem informațional vulnerabil în Cehia și Slovacia, arată două brief-uri publicate de Central European Digital Media Observatory, CEDMO. Documentele descriu un spațiu digital în care escrocii folosesc chipurile medicilor, politicienilor, jurnaliștilor sau reprezentanților comunității ucrainene pentru a vinde produse false, a colecta date personale sau a discredita inițiative publice, în timp ce o parte importantă a populației rămâne predispusă la neîncredere și explicații conspiraționiste.

Pe scurt

1. CEDMO arată că deepfake-uri cu medici și experți sunt folosite pentru promovarea unor produse „miraculoase” false și pentru colectarea datelor personale.

2. Alte fraude online folosesc identitatea unor lanțuri comerciale, politicieni, prezentatori TV, celebrități și organizații ucrainene.

3. Nicio măsură de bază de igienă digitală testată de CEDMO nu este folosită de o majoritate a respondenților din Cehia sau Slovacia.

4. 88% dintre cehi și 86% dintre slovaci consideră importantă protejarea datelor personale online, dar doar 39% dintre cehi și 36% dintre slovaci folosesc autentificarea în doi pași.

5. Gândirea conspiraționistă este prezentă persistent în ambele țări, cu intensitate medie, iar în Cehia aproximativ un sfert din populație intră în categoria „profund neîncrezătoare”.

Brief-ul CEDMO despre siguranța online arată că una dintre cele mai vizibile forme de fraudă este folosirea deepfake-urilor medicale. Clipuri video manipulate exploatează fețele și vocile unor medici sau experți pentru a promova produse prezentate drept remedii miraculoase. Printre persoanele vizate se află medici cunoscuți, inclusiv chirurgi sau oficiali medicali, ale căror imagini sunt folosite fără acord pentru a susține tratamente inexistente sau produse pentru slăbit.

Mecanismul este simplu și periculos. Escrocii folosesc imagini reale, le modifică prin instrumente AI și adaugă secvențe fără legătură pentru a crea impresia unui mesaj credibil. Credibilitatea este întărită prin imitarea stilului vizual al presei mainstream. CEDMO arată că scopul nu este întotdeauna vânzarea produsului, ci obținerea datelor personale, ceea ce transformă aceste campanii în fraude de tip phishing.

O a doua categorie de escrocherii folosește identitatea vizuală a unor branduri cunoscute. Postări și reclame frauduloase imită lanțuri comerciale precum Kaufland, Rossmann, Orlen, Lidl sau Decathlon și promit premii, cadouri sau concursuri false. Utilizatorii sunt trimiși către pagini care copiază site-urile originale, unde li se cer date personale și, uneori, informații de plată.

Acest tip de fraudă rămâne activ deoarece se adaptează rapid. Brandurile sunt schimbate periodic, iar reclamele plătite pe Facebook pot împinge mesajele către public nou. Pentru un utilizator obișnuit, pagina poate părea familiară, iar promisiunea unui cadou sau premiu creează presiunea de a acționa repede.

CEDMO semnalează și campanii care vizează comunitatea ucraineană din Polonia. Deepfake-uri și profiluri false folosesc numele unor organizații ucrainene pentru a răspândi mesaje provocatoare sau pentru a cere donații. În unele cazuri, videoclipuri manipulate au prezentat reprezentanți ai organizațiilor ucrainene ca și cum ar fi minimalizat evenimente istorice sensibile sau ar fi cerut bani polonezilor într-un mod agresiv.

Aceste cazuri nu urmăresc doar fraude financiare. Ele pot afecta încrederea publică și relațiile dintre comunități, mai ales într-un context politic sensibil legat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de sprijinul acordat refugiaților sau organizațiilor ucrainene. CEDMO descrie unele conturi false ca având semnele unei campanii coordonate de discreditare.

Deepfake-urile sunt folosite și în fraude de investiții. Politicieni și persoane publice din Cehia, Slovacia și Polonia apar în clipuri manipulate ca și cum ar recomanda platforme de investiții cu câștiguri rapide. În realitate, clipurile combină imagini autentice cu voci false generate sau modificate prin AI. Mesajul promite profit garantat și folosește urgența, „ofertă limitată”, pentru a convinge oamenii să trimită date sau bani.

Problema este amplificată de nivelul slab al igienei digitale. În Cehia, doar 47% dintre respondenți spun că verifică emailuri și linkuri suspecte, 39% folosesc autentificarea în doi pași, 37% fac backupuri, 26% își schimbă parolele regulat și 25% folosesc un manager de parole. În Slovacia, cifrele sunt similare: 40% verifică emailuri și linkuri suspecte, 36% folosesc autentificarea în doi pași, 36% fac backupuri, 26% folosesc un manager de parole și 24% își schimbă parolele regulat.

Nicio măsură testată nu este adoptată de o majoritate a respondenților. CEDMO spune că utilizatorii tind să aibă o abordare mai degrabă reactivă, verifică uneori mesajele suspecte, dar folosesc mai rar măsuri preventive precum autentificarea în doi pași, managerii de parole sau backupurile regulate.

Diferența dintre percepție și comportament este importantă. 88% dintre cehi și 86% dintre slovaci consideră protejarea datelor personale online importantă. Totuși, comportamentele de protecție rămân limitate. O persoană poate fi îngrijorată de datele sale și, în același timp, să nu folosească instrumentele de bază care reduc riscul de fraudă.

CEDMO arată că aproximativ una din cinci persoane nu ia nicio măsură de protecție: 21% în Cehia și 18% în Slovacia. Diferența de vârstă este una dintre cele mai puternice. În rândul tinerilor de 16-24 de ani, media măsurilor folosite este de 2,11 în Cehia și 1,94 în Slovacia. În rândul persoanelor de 65 de ani și peste, media scade la 1,12 în Cehia și 1,13 în Slovacia.

Pentru seniori, riscul este dublu. Ei folosesc mai puține măsuri de protecție și, în același timp, pot fi mai vulnerabili la mesaje care exploatează frica, sănătatea, autoritatea unor medici sau promisiuni de câștig rapid. 38% dintre seniorii din Cehia și 33% dintre cei din Slovacia declară că nu iau nicio măsură de siguranță online.

Al doilea brief CEDMO arată că vulnerabilitatea nu este doar tehnică, ci și informațională. Gândirea conspiraționistă este definită ca tendința de a interpreta evenimente sociale, politice sau economice majore ca rezultat al unor acțiuni secrete, coordonate și deliberate ale unor grupuri puternice, cu interese ascunse și dincolo de controlul public.

CEDMO subliniază că gândirea conspiraționistă nu este același lucru cu credința într-o teorie conspiraționistă anume. O persoană poate avea o predispoziție ridicată spre explicații conspiraționiste fără să creadă în fiecare narațiune cunoscută. În literatura academică, acest tip de gândire este legat de încredere scăzută în instituții, cinism politic, sentiment de amenințare, incertitudine, lipsa controlului, supraîncărcare informațională, vulnerabilitate la dezinformare, alfabetizare media mai slabă și polarizare.

Rezultatele CEDMO arată stabilitate în timp. Indicele mediu de gândire conspiraționistă se află între 3,27 și 3,36 pe o scară de la 1 la 5, ceea ce indică o poziție intermediară: respondentul mediu nici nu acceptă ferm, nici nu respinge clar afirmațiile testate. Cea mai mare acceptare apare la afirmația că politicienii nu dezvăluie adevăratele motive din spatele deciziilor lor, cu un indice de peste 4,1 din 5.

Această neîncredere generală poate deveni teren pentru narațiuni mai concrete. CEDMO arată că, în conținutul verificat de fact-checkeri, teoriile conspirației apar adesea conectate între ele. De exemplu, narațiuni despre presupuse laboratoare biologice din Ucraina au fost legate de COVID-19 și de justificarea morală a intervenției Rusiei împotriva Ucrainei. Alte postări leagă dosare precum Epstein de pandemie sau de Bill Gates.

În privința teoriilor concrete, cele mai răspândite sunt legate de vaccinuri, controlul lumii de către grupuri secrete și supravegherea prin internet. 46% dintre respondenții cehi și 43% dintre cei slovaci sunt de acord cu afirmația că autoritățile de sănătate publică ascund efectele adverse ale vaccinurilor. 38% dintre cehi și 48% dintre slovaci cred că un grup de persoane puternice controlează evenimentele mondiale, indiferent de cine conduce guvernele sau corporațiile. Aproximativ 39% în ambele țări sunt de acord cu ideea că oricine are un computer conectat la internet este monitorizat și controlat în secret.

CEDMO observă o diferență interesantă între cele două țări. Slovacii au valori ușor mai scăzute la afirmațiile generale despre conspirație, dar sunt mai dispuși decât cehii să accepte teorii concrete, mai ales cele cu un vinovat identificabil. Diferențele cele mai mari apar în teorii despre George Soros și „noua ordine mondială”.

Educația apare ca factor de protecție. În Cehia, respondenții cu educație vocațională fără examen final au cel mai mare indice de gândire conspiraționistă, 3,53, în timp ce respondenții cu studii universitare au cel mai mic indice, 3,12. Diferența este semnificativă statistic. Vârsta contează la fel de mult: cu cât respondentul este mai în vârstă, cu atât indicele este mai ridicat.

Diferențele politice sunt și mai pronunțate. În Cehia, votanții SPD și ANO au indici mai ridicați, 3,73 și 3,59, în timp ce votanții Piráti & STAN și SPOLU au indici mai scăzuți, 2,91 și 2,97. CEDMO arată că alegătorii partidelor orientate spre protest sunt mai predispuși la gândire conspiraționistă decât alegătorii partidelor pro-europene de centru-dreapta.

Brief-ul clasifică populația cehă în patru grupuri după nivelul de încredere în surse consacrate, instituții și interpretări comune ale realității. Grupul „încrezător” reprezintă 15% și respinge consistent afirmațiile conspiraționiste. Grupul „indecis” este cel mai mare, 32%, și ocupă zona de mijloc. Grupul „neîncrezător” reprezintă 28%, iar grupul „profund neîncrezător” reprezintă 25%.

Ultimul grup este cel mai important pentru politicile publice, deoarece combină gândirea conspiraționistă puternică cu îndoieli privind însăși existența adevărului obiectiv. CEDMO notează că acești respondenți sunt cei mai puțin receptivi la argumente factuale și corecții, ceea ce complică munca de fact-checking și intervențiile clasice de comunicare publică.

Împreună, cele două brief-uri arată că siguranța digitală nu poate fi separată de încrederea socială și alfabetizarea media. Fraudele online reușesc nu doar pentru că folosesc AI și tehnici vizuale convingătoare, ci și pentru că exploatează emoții, neîncredere, urgență, frică, autoritate falsă și prejudecăți deja existente.

CEDMO recomandă o serie de precauții simple: oprirea înainte de a distribui informații care confirmă propriile opinii, verificarea sursei, căutarea consensului expert, revenirea la sursa originală, analizarea imaginilor și sunetului pentru urme de AI, verificarea originii materialului, identificarea erorilor logice, recunoașterea manipulării și atenția la coordonarea artificială prin conturi false și comentarii fabricate.

Pentru cititorul obișnuit, concluzia este practică. Deepfake-urile și teoriile conspirației nu circulă în lumi separate. Ele se întâlnesc în același feed, în aceleași reclame, în aceleași grupuri și în aceleași mecanisme de neîncredere. O societate cu parole slabe, puțină autentificare în doi pași, încredere scăzută în instituții și predispoziție spre explicații ascunse devine o țintă mai ușoară pentru fraude, manipulare și campanii de dezinformare.

Brief-urile CEDMO „Conspiracy Thinking in the Czech Republic and Slovakia” și „Online Safety Among Czechs and Slovaks” au fost publicate la 4 și 10 iunie 2026. Conținutul de cercetare aparține Charles University, iar conținutul de fact-checking este responsabilitatea Demagog.cz. Documentele au fost dezvoltate în cadrul proiectului CEDMO cofinanțat de Uniunea Europeană prin DIGITAL-2023-DEPLOY-04, iar publicațiile reflectă opiniile consorțiului independent, nu ale Comisiei Europene.