Comisarul european Andrius Kubilius cere o Uniune Europeană a Apărării cu Ucraina inclusă

Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a cerut Europei să construiască o Uniune Europeană a Apărării, să creeze o piață unică reală pentru industria de apărare și să includă Ucraina în arhitectura europeană de securitate, într-un discurs susținut la Vilnius în fața Adunării Parlamentare NATO.

Kubilius a spus că reuniunea are loc într-un moment de „amenințări, dezinformare, provocare” împotriva Lituaniei și a întregului flanc estic, „de la Marea Baltică la Marea Neagră”. El a transmis „solidaritate completă și din inimă” prietenilor români prezenți la reuniune și a salutat promisiunea secretarului general al NATO, Mark Rutte, de a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.

Pe scurt

1. Andrius Kubilius a spus că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei, în interiorul NATO.

2. Comisarul european a susținut ideea unei Uniuni Europene a Apărării și a unui pilon european mai puternic în NATO.

3. El a avertizat că Rusia încă produce mai mult decât Uniunea Europeană în domeniul apărării, ceea ce creează riscuri strategice.

4. Kubilius a criticat lipsa unei piețe unice europene a apărării, absența competiției și folosirea frecventă a atribuirilor directe în achizițiile militare.

5. El a cerut integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană a Apărării și într-un eventual Consiliu European de Securitate.

Discursul lui Kubilius a fost construit în jurul a trei teme: viitorul arhitecturii europene de apărare, industria europeană de apărare și Ucraina. Comisarul a spus că NATO și Uniunea Europeană au același obiectiv, menținerea Europei libere, sigure și în pace, dar contribuții diferite: NATO aduce „putere militară”, iar UE aduce „putere financiară și industrială”.

Pe primul dosar, Kubilius a spus că aliații americani le cer europenilor să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională colectivă a Europei, în interiorul NATO. El a formulat întrebarea ca pe o trecere spre un „NATO 3.0” post-Război Rece, în care pilonul european al Alianței ar deveni mai puternic.

Comisarul a prezentat această direcție ca pe o condiție pentru întărirea relației transatlantice, nu ca pe o alternativă la NATO. Potrivit lui, Europa trebuie să fie capabilă să acționeze „ca Europă”, nu doar ca o combinație de 27 de state membre, inclusiv prin dezvoltarea unor capabilități strategice europene.

Pe al doilea dosar, Kubilius a criticat fragmentarea industriei europene de apărare. El a spus că Rusia „încă produce mai mult decât UE” și că acest lucru este periculos, deoarece poate crea tentații pentru Vladimir Putin. În același timp, el a comparat evoluția producției ucrainene de apărare cu ritmul european, afirmând că Ucraina și-a crescut producția de 50 de ori din 2022, până la 50 de miliarde de euro.

Comisarul a spus că, spre deosebire de Ucraina, unde există competiție, reguli de piață și inovație rapidă, Uniunea Europeană nu are o piață unică a apărării, are prea puțină competiție, prea puțină inovație și o extindere industrială insuficientă. El a afirmat că guvernele UE își protejează industriile naționale, cumpără până la 70-80% din ceea ce produc principalii furnizori naționali și folosesc atribuirea directă, fără licitație publică, în 80% dintre procedurile de achiziții de apărare, invocând excepția prevăzută la articolul 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Pentru Kubilius, această problemă industrială are și o consecință doctrinară. El a spus că principalii furnizori tradiționali de apărare influențează cererea guvernamentală și, prin aceasta, pot influența doctrinele militare naționale. În această logică, lupta pentru o piață unică a apărării în UE devine și o luptă pentru modernizarea doctrinelor de apărare la nivel național.

Pe al treilea dosar, comisarul a cerut creșterea sprijinului pentru Ucraina, astfel încât Kievul să poată prevala și să îl aducă pe Putin la negocierea unei păci juste. El a spus că acest lucru va costa mai mult decât sprijinul actual, dar că inacțiunea va costa în final mult mai mult.

Kubilius a numit Ucraina „cea mai bună forță militară din Europa și din lume” și a susținut că ar fi greu de înțeles dacă Europa nu ar considera integrarea acestei forțe în arhitectura europeană de apărare drept un interes vital. În condițiile în care aderarea Ucrainei la NATO nu este încă agreată, iar aderarea la UE ar putea dura mai mult, el a cerut parlamentelor naționale să susțină apartenența Ucrainei la Uniunea Europeană a Apărării.

Andrius Kubilius este comisarul european pentru apărare și spațiu, portofoliu în cadrul căruia lucrează cu Înaltul Reprezentant și cu statele membre pentru ca Europa să cheltuiască mai mult, mai bine și mai european în domeniul apărării.

Discursul de la Vilnius formulează una dintre cele mai directe pledoarii ale Comisiei pentru trecerea de la cooperare fragmentată în domeniul apărării la o arhitectură europeană mai integrată, în interiorul NATO, cu Ucraina tratată ca parte centrală a securității continentului.