Comisia adoptă Vision 2040 pentru pescuit și acvacultură: eficiență energetică până în 2030 și extinderea tehnologiilor curate în 2031–2040

Comisia Europeană a adoptat marți, 20 octombrie 2026, Vision 2040 pentru pescuit și acvacultură, o comunicare care leagă modernizarea navelor și fermelor de eficiența energetică, starea resurselor marine și viabilitatea economică a întreprinderilor. Documentul COM(2026)701 anunță inițiative pentru investiții, formare, simplificarea regulilor și cooperare internațională. El stabilește orientarea politicii până în 2040, fără să modifice prin el însuși cotele de pescuit sau condițiile de eligibilitate pentru finanțare.

Dependența de combustibilii fosili este una dintre vulnerabilitățile pe care strategia încearcă să le reducă. Comunicarea amintește șocurile energetice din 2022 și 2026 și costurile ridicate suportate de o parte a flotei. Într-un document separat, COM(2026)271 din 5 iunie, Comisia estima că o scumpire a combustibilului cu 0,10 euro pe litru reduce profitul brut anual al întregii flote UE cu aproximativ 156 de milioane de euro. Este o estimare de sensibilitate economică, nu pierderea efectivă a fiecărui pescar.

Anexa 2 conține o singură foaie de parcurs pentru tranziția energetică a pescuitului și acvaculturii. Aceasta este susținută de două documente de lucru distincte, SWD(2026)752 pentru pescuit și SWD(2026)753 pentru acvacultură. Până în 2030, prioritățile sunt adoptarea măsurilor de eficiență deja disponibile, cercetarea și testarea tehnologiilor, dezvoltarea competențelor și pregătirea finanțării și infrastructurii.

Foaia de parcurs situează faza de extindere în 2031–2040. Ea vizează introducerea treptată a tehnologiilor cu emisii reduse sau zero, pe măsură ce acestea devin viabile și sunt sprijinite de infrastructură, capacitate industrială și finanțare. Acțiunea ar continua după 2040, cu obiectivul finalizării tranziției până în 2050. Calendarul nu impune tuturor navelor aceeași tehnologie și nu stabilește o interdicție generală a motoarelor convenționale din 2030.

Pentru flotă, măsurile imediate pot include unelte cu rezistență redusă la înaintare, monitorizarea combustibilului, optimizarea rutelor și îmbunătățiri ale motoarelor sau corpului navei. Modernizarea trebuie coordonată cu alimentarea din porturi, disponibilitatea combustibililor alternativi, serviciile tehnice și pregătirea personalului. Comisia cere ca tranziția să avanseze în paralel cu echilibrarea capacității de pescuit cu posibilitățile de captură disponibile.

În acvacultură, direcțiile includ eficiența energetică, electrificarea, sursele regenerabile și reducerea amprentei de carbon a hranei. Nevoile diferă între specii și sisteme de producție. Comunicarea prevede o propunere până la sfârșitul lui 2027 pentru înlăturarea obstacolelor administrative și un cadru de autorizare mai clar și coerent, fără reducerea standardelor de mediu. Dezvoltarea sectorului depinde de accesul la spațiu și apă de calitate, de infrastructură, adaptare climatică și piețe.

Accesul la finanțare este tratat prin combinarea capitalului privat, bugetelor naționale și fondurilor UE. Propunerea de modificare a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), prezentată la 23 septembrie, urmărește reguli mai flexibile pentru motoare, proiecte-pilot și infrastructură portuară, precum și sprijin pentru tineri și pescuitul costier la scară mică. Dosarul urmează separat procedura legislativă în Parlamentul European și Consiliu; Vision 2040 nu face automat aplicabile noile condiții propuse.

Pentru cadrul financiar 2028–2034, comunicarea amintește propunerea unei rezerve minime de 2 miliarde de euro în planurile de parteneriat naționale și regionale pentru funcții esențiale ale politicii comune în domeniul pescuitului, inclusiv control și colectarea datelor. Suma este condiționată de negocierile bugetare, poate fi completată de state și nu reprezintă un grant aprobat sau o alocare României. Finanțarea efectivă a operatorilor depinde de normele adoptate, programele naționale și apelurile disponibile.

Pentru atragerea tinerilor, Comisia anunță în 2027 o strategie de reînnoire generațională în economia albastră. Aceasta va examina formarea, mentoratul, calificările recunoscute și posibile forme de sprijin pentru accesul la prima navă sau întreprindere de acvacultură. Separat, o propunere pentru integrarea Convenției internaționale STCW-F privind formarea personalului navelor de pescuit în dreptul UE este prevăzută pentru primăvara lui 2028. Sunt inițiative anunțate, nu noi standarde deja intrate în vigoare.

Fișa oficială de prezentare indică 124.500 de persoane angajate în pescuit și 76.000 în acvacultură, în total 200.500. Cifrele descriu dimensiunea celor două sectoare, nu un obiectiv de locuri de muncă nou-create și nici întregul lanț de procesare și distribuție. Strategia urmărește condiții mai bune de muncă, siguranță și competențe, într-un sector cu forță de muncă și flotă îmbătrânite.

În privința pieței, comunicarea urmărește aplicarea trasabilității digitale de-a lungul lanțului comercial până în 2029, inclusiv pentru produsele prelucrate, cu aceleași standarde de transparență pentru produsele UE și importuri. Comisia va examina și extinderea informațiilor obligatorii oferite consumatorilor, în special pentru produse preparate și conservate. Această posibilă extindere a etichetării este distinctă de calendarul trasabilității.

Termenul din 2029 nu este creat de Vision 2040. Reforma controlului pescuitului, adoptată prin Regulamentul (UE) 2023/2842, prevede aplicarea treptată a noilor reguli. Potrivit explicațiilor oficiale ale Comisiei, unele dispoziții privind trasabilitatea produselor preparate și conservate și a algelor se aplică din 10 ianuarie 2029. Comunicarea strategică susține implementarea cadrului existent; nu trebuie citită ca o amânare până în 2029 a tuturor obligațiilor de trasabilitate.

Diversificarea consumului și promovarea produselor UE urmăresc reducerea dependențelor și creșterea valorii produselor. Comunicarea arată că producția UE a acoperit 38% din consumul de produse pescărești și de acvacultură în 2023, conform raportului EUMOFA citat, restul provenind din importuri. Anul statistic este 2023, chiar dacă strategia este publicată în 2026. Creșterea producției trebuie să respecte limitele ecologice și să fie susținută de cerere.

Comisia leagă rentabilitatea de stocuri sănătoase, recomandări științifice și control eficient. Evaluarea politicii comune constată că reducerea presiunii de pescuit nu a dus peste tot la refacerea așteptată a stocurilor. Clima, poluarea și degradarea habitatelor influențează rezultatele. Investițiile și conservarea trebuie coordonate, iar efectele asupra costurilor și veniturilor pot diferi între segmentele flotei și comunități.

Pentru România, componenta externă este relevantă în special la Marea Neagră. Anexa 1 prevede întărirea cooperării regionale prin Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM), organism FAO al cărui mandat acoperă și Marea Neagră, precum și în contextul politicii de extindere a UE. Prioritățile includ evaluarea resurselor, respectarea măsurilor regionale, inspecțiile și combaterea pescuitului ilegal. Strategia nu stabilește o dată de aderare pentru vreun stat.

Cotele pentru 2027 în Marea Mediterană și Marea Neagră fac obiectul unei propuneri distincte, prezentate la 16 septembrie, care urmează să fie discutată de Consiliu. Aceasta privește inclusiv șprotul și calcanul. Vision 2040 nu înlocuiește procedura anuală și nu modifică imediat cotele României. Pentru pescarii și fermele piscicole românești, investițiile vor depinde de deciziile ulterioare, programele aplicabile și condițiile fiecărui proiect.