AcasăEuropaComisia cere încă 4,2 miliarde EUR pentru plățile de coeziune și dezvoltare...


Comisia cere încă 4,2 miliarde EUR pentru plățile de coeziune și dezvoltare rurală după accelerarea proiectelor

EP-212173A_BUDG_Benjumea
Accelerarea implementării proiectelor regionale și sociale obligă Comisia să ceară credite suplimentare pentru rambursări înainte de închiderea exercițiului bugetar 2026.

Bugetul Uniunii Europene are nevoie de încă 4,206 miliarde EUR pentru a acoperi ritmul mai rapid al plăților din politica de coeziune și dezvoltarea rurală până la sfârșitul anului, potrivit proiectului de buget rectificativ nr. 3 pentru 2026 prezentat de Comisie și discutat în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Executivul propune 2 miliarde EUR suplimentar pentru Fondul european de dezvoltare regională, alte 2 miliarde pentru Fondul social european Plus și 206 milioane EUR pentru dezvoltarea rurală.

Pe scurt

  1. Comisia propune încă 2 miliarde EUR pentru FEDR, 2 miliarde pentru FSE+ și 206 milioane EUR pentru dezvoltarea rurală.

  2. Proiectele selectate de autoritățile de program acoperă acum 74% din anvelopa politicii de coeziune, față de 50% în aceeași perioadă din 2025.

  3. Bugetul rectificativ anterior din 2026 majorase deja creditele de plată pentru coeziune cu 5,36 miliarde EUR, dar noile prognoze ale statelor indică un necesar suplimentar.

  4. Cei 4,206 miliarde EUR sunt credite de plată pentru angajamente și programe existente, nu o nouă împărțire a fondurilor între state și nici bani deja virați beneficiarilor.

  5. Veniturile mai mari decât prognoza din amenzi și resurse proprii tradiționale ar reduce contribuțiile bazate pe VNB ale statelor cu aproximativ 1,703 miliarde EUR. Pentru România, proiectul indică o reducere de aproximativ 34,3 milioane EUR față de bugetul rectificat anterior.

Creșterea necesarului apare într-o etapă în care implementarea programelor 2021–2027 a accelerat. Comisia arată că autoritățile de management au selectat deja proiecte care reprezintă aproximativ 74% din anvelopa politicii de coeziune, comparativ cu 50% la aceeași dată în anul precedent.

Selecția unui proiect nu înseamnă însă că suma aferentă a fost deja plătită de bugetul european. În programele gestionate împreună de Comisie și statele membre, proiectele sunt contractate și implementate la nivel național sau regional, cheltuielile sunt verificate, iar ulterior sunt transmise cereri de rambursare către bugetul UE.

Diferența dintre angajamente și plăți explică de ce o rectificare bugetară poate deveni necesară fără ca Uniunea să creeze un program nou. Angajamentul stabilește suma pe care UE o poate aloca juridic unui program sau proiect, în timp ce creditul de plată permite achitarea efectivă a facturilor și cererilor eligibile într-un anumit exercițiu bugetar.

În cazul FEDR și FSE+, Comisia nu cere acum majorarea anvelopelor programelor, ci mai multă capacitate de plată în 2026. Cele 4 miliarde EUR suplimentare ar trebui să permită bugetului european să răspundă cererilor pe măsură ce proiectele intră într-o etapă în care cheltuielile efective și rambursările cresc.

Presiunea fusese deja observată în cursul anului. Bugetul rectificativ nr. 2 pentru 2026 a inclus o majorare de 5,36 miliarde EUR a creditelor de plată pentru politica de coeziune. Comisia spune că prognozele transmise ulterior de statele membre, în luna iulie, au arătat că nici această suplimentare nu va fi suficientă pentru ritmul așteptat până la sfârșitul anului.

Obiectivul declarat este reducerea volumului de cereri care ar rămâne de achitat la 31 decembrie față de situația de la sfârșitul lui 2025. O parte mai mică a acestor plăți transferată în anul următor ar reduce și presiunea asupra bugetului din 2027.

Această formulare nu înseamnă că există automat arierate față de beneficiari. Statele pot prefinanța anumite proiecte și pot solicita ulterior rambursarea de la Comisie, iar intervalul dintre cheltuiala la nivelul proiectului și plata din bugetul UE depinde de procedurile programului, certificarea cheltuielilor și momentul în care este transmisă cererea.

Comisia încercase deja să acopere o parte din modificările necesare prin așa-numitul Global Transfer, exercițiul anual prin care credite neutilizate pe anumite linii sunt mutate către linii cu un necesar mai mare. Transferul DEC 18/2026 a fost transmis Parlamentului și Consiliului la 2 octombrie, dar cele 4 miliarde EUR suplimentare pentru FEDR și FSE+ nu au putut fi acoperite prin această redistribuire internă.

Situația este asemănătoare pentru dezvoltarea rurală, dar cifrele permit urmărirea exactă a diferenței. Un buget rectificativ anterior majorase deja creditele de plată pentru intervențiile de dezvoltare rurală din planurile strategice PAC cu 2,2 miliarde EUR. Noile prognoze transmise de state în august identifică încă un deficit de 435 milioane EUR până la sfârșitul anului.

Din acest necesar, 229 milioane EUR sunt acoperite prin Global Transfer. Restul de 206,005 milioane EUR este inclus în noul proiect de buget rectificativ.

În total, cele trei linii primesc în proiect 4,206 miliarde EUR credite de plată suplimentare. Efectul net al întregului buget rectificativ este însă puțin mai mic, de 4,162 miliarde EUR, deoarece documentul conține și reduceri sau realocări pe alte linii bugetare.

Proiectul nu se limitează la coeziune. Comisia propune și ajustări pentru agricultură, măsuri privind bolile animalelor, acordurile de pescuit, unele agenții europene și angajamentele suspendate pentru trei programe din Ungaria, acestea din urmă fiind condiționate de evoluția separată a mecanismului privind protecția bugetului UE.

Pentru România, suplimentarea liniilor FEDR și FSE+ este relevantă deoarece țara gestionează unul dintre cele mai mari portofolii de coeziune din Uniune. Acordul de parteneriat pentru perioada 2021–2027 a prevăzut pentru România aproximativ 31,5 miliarde EUR din politica de coeziune.

Noul proiect nu rezervă însă o parte identificată din cele 4 miliarde EUR pentru România. Plățile efective vor depinde de cheltuielile eligibile declarate de fiecare program și de cererile transmise Comisiei, astfel încât suplimentarea unei linii europene nu poate fi transformată într-o alocare națională fără datele de execuție.

Bugetul rectificativ produce în paralel un efect diferit asupra contribuțiilor naționale. Comisia propune introducerea în buget a încă 4,765 miliarde EUR provenite din amenzi și penalități definitive încasate până la sfârșitul lui septembrie, ceea ce ar duce totalul acestor venituri la aproximativ 6,065 miliarde EUR.

Documentul adaugă și 1,1 miliarde EUR dintr-un excedent estimat al resurselor proprii tradiționale, în principal venituri vamale mai mari decât se anticipase. Aceste venituri suplimentare compensează mai mult decât o parte din creșterea cheltuielilor.

Consecința contabilă este o reducere de aproximativ 1,703 miliarde EUR a contribuțiilor statelor membre calculate pe baza venitului național brut față de bugetul rectificativ anterior. În tabelul Comisiei, contribuția României scade cu aproximativ 34,3 milioane EUR.

Această reducere nu reprezintă bani pe care România îi primește din politica de coeziune. Ea privește partea de finanțare a bugetului european, în timp ce cele 4,206 miliarde EUR suplimentare reprezintă capacitate de plată pe trei linii de cheltuieli.

Proiectul a fost adoptat de Comisie la 9 octombrie și a intrat în procedura bugetară europeană cu numărul 2026/0314(BUD). Parlamentul și Consiliul trebuie să se pronunțe asupra rectificării înainte ca noile credite să poată deveni parte din bugetul adoptat pentru 2026.

Până atunci, cifra de 4,206 miliarde EUR descrie necesarul pe care Comisia cere instituțiilor bugetare să îl autorizeze. Evoluția proiectelor și prognozele statelor explică de ce cererea a apărut la sfârșitul anului, dar plățile către fiecare stat și fiecare program vor putea fi stabilite numai din execuția efectivă.















































RELATED ARTICLES