Comisia cere Italiei să semneze rapid împrumutul SAFE pentru ca fondurile nefolosite să poată ajunge la statele de frontieră

Comisia Europeană a cerut Italiei să semneze rapid acordul pentru împrumutul solicitat prin instrumentul SAFE, astfel încât eventualele fonduri nefolosite din programul european de 150 de miliarde de euro să poată fi redistribuite către alte state. Instituția spune că nu mai are nevoie de noi discuții bilaterale cu guvernul italian, ci de o decizie formală care să îi permită să pregătească până la sfârșitul anului un al doilea apel pentru țările cu nevoi suplimentare de apărare, între care Polonia, România și Letonia.

SAFE este un instrument european prin care statele participante pot primi împrumuturi pentru creșterea capacităților de apărare și pentru achiziții comune. Fondurile nu sunt distribuite automat în mod egal, deoarece fiecare guvern trebuie să indice suma pe care intenționează să o folosească și să încheie documentele necesare cu Comisia.

În cazul Italiei, procesul nu a fost încă finalizat. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a spus că nu cunoaște existența unor noi schimburi bilaterale cu guvernul italian după discuțiile precedente și a formulat direct așteptarea instituției.

„Nu avem nevoie de schimburi bilaterale suplimentare. Avem nevoie de semnarea acordului de împrumut”, a declarat reprezentantul Comisiei.

Această semnare este necesară pentru ca instituția să știe ce parte din suma rezervată va fi folosită efectiv de Italia. Până când acordul nu este încheiat, Comisia nu poate stabili cu certitudine cât din capacitatea totală a programului rămâne liberă pentru alte state.

Comisia nu spune că Italia a renunțat la finanțare. Mesajul său este că întârzierea deciziei afectează calendarul general al instrumentului, deoarece eventualele sume rămase nu pot fi realocate înainte de clarificarea angajamentelor fiecărui stat.

SAFE are o capacitate totală de împrumut de 150 de miliarde de euro. Instrumentul urmărește să permită statelor să finanțeze mai rapid echipamente, muniție și alte investiții necesare apărării, cu accent pe cooperarea industrială și achizițiile realizate împreună.

Sumele acordate prin SAFE sunt împrumuturi, nu granturi. Statele beneficiare trebuie să le ramburseze în condițiile stabilite prin cadrul european și prin acordurile individuale încheiate cu Comisia.

Comunicarea analizată nu oferă detalii despre dobânda, maturitatea sau calendarul de rambursare aplicabile Italiei. Nu prezintă nici forma finală a planului italian de investiții și categoriile de produse de apărare care ar urma să fie finanțate.

Problema ridicată de Comisie privește timpul disponibil. Dacă unele state nu folosesc întreaga sumă avută în vedere, diferența ar putea fi oferită altor participanți care au cereri suplimentare și proiecte ce pot fi finanțate.

Instituția nu vrea să aștepte până în decembrie pentru a afla ce fonduri rămân. Potrivit explicațiilor sale, un al doilea apel ar trebui lansat până la sfârșitul anului dacă există bani neutilizați.

Organizarea unui nou apel necesită cunoașterea sumei disponibile, identificarea statelor interesate și evaluarea cererilor. O clarificare târzie din partea unui beneficiar inițial ar reduce timpul rămas pentru toate aceste etape.

Purtătorul de cuvânt a legat urgența de situația statelor aflate la frontierele estice ale Uniunii. Polonia, România și Letonia au fost menționate drept exemple de țări expuse unor amenințări zilnice și care ar putea avea nevoie de finanțare suplimentară pentru propria apărare.

Referirea nu înseamnă că aceste state au primit deja o parte din banii care ar putea rămâne neutilizați de Italia. Comisia a indicat numai că ele ar putea beneficia de un al doilea apel dacă sunt disponibile fonduri și dacă depun cereri eligibile.

Instituția a menționat și Ucraina, afirmând că aceasta poate avea nevoie de sprijin suplimentar pentru apărare. Documentul nu explică prin ce mecanism ar putea primi finanțare din eventualele sume SAFE rămase și nici dacă ar fi beneficiar direct sau ar participa prin achiziții realizate de statele membre.

În cazul statelor UE, fondurile pot susține investiții care răspund unor nevoi naționale și contribuie în același timp la securitatea europeană. Pentru statele de frontieră, acestea pot include capabilități necesare supravegherii spațiului aerian, protejării infrastructurilor și răspunsului la amenințări aflate în apropierea teritoriului lor.

Comisia nu a prezentat o listă a proiectelor pentru care Polonia, România sau Letonia ar solicita finanțare suplimentară. Nu a indicat nici sumele cerute de fiecare stat sau diferența dintre cererile lor și finanțarea deja disponibilă.

Declarația reflectă existența unei cereri mai mari decât capacitatea care poate fi alocată imediat. Într-o asemenea situație, banii la care un stat renunță sau pe care nu îi folosește integral devin importanți pentru celelalte guverne.

Redistribuirea nu se produce automat prin transferarea alocării unui stat către altul. Comisia a vorbit despre lansarea unui al doilea apel, ceea ce presupune o nouă etapă în care statele interesate pot prezenta cereri.

Criteriile, calendarul și valoarea unui asemenea apel nu au fost anunțate. Acestea depind de existența unei sume rămase și de finalizarea acordurilor din prima etapă a programului.

Comisia a insistat asupra urgenței inclusiv în contextul incidentelor recente din statele apropiate de Rusia și de războiul din Ucraina. Purtătorul de cuvânt a menționat Polonia și a adăugat România și Letonia la categoria statelor aflate în prima linie a amenințărilor de securitate.

Instituția nu a prezentat aceste incidente drept condiție juridică pentru redistribuirea fondurilor. Ele au fost folosite pentru a explica de ce întârzierea deciziilor privind banii nefolosiți poate avea consecințe asupra investițiilor de apărare.

Pentru Comisie, problema nu este numai utilizarea completă a unui program financiar, dar și viteza cu care resursele pot fi transformate în capacități militare. Între acordarea unui împrumut și livrarea echipamentelor există etape de planificare, contractare, producție și recepție care pot dura luni sau ani.

O decizie luată mai devreme permite statelor beneficiare să înceapă procedurile și companiilor din industria de apărare să își planifice producția. O realocare decisă foarte târziu poate reduce timpul disponibil pentru contracte și poate amâna rezultatele urmărite.

Comisia nu a amenințat public Italia cu o sancțiune și nu a anunțat un termen ultim după care finanțarea sa ar fi retrasă. Declarația este o solicitare politică și administrativă de accelerare a semnării acordului.

Guvernul italian poate decide să folosească întreaga sumă avută în vedere, o sumă mai mică sau să își modifice planurile în limitele procedurilor aplicabile. Abia după clarificarea deciziei poate fi calculată capacitatea disponibilă pentru alte cereri.

Nu rezultă nici că toate statele care au solicitat împrumuturi se află în aceeași situație. Comisia a vorbit despre statele care nu și-au semnat încă acordurile și a cerut finalizarea urgentă a procesului.

Instrumentul SAFE urmărește și agregarea cererii europene. Atunci când mai multe state cumpără împreună același tip de echipament, comenzile mai mari pot oferi industriei o perspectivă mai clară asupra producției și pot reduce fragmentarea dintre sistemele naționale.

Redistribuirea eventualelor fonduri către statele care au nevoie de investiții suplimentare poate sprijini acest obiectiv numai dacă proiectele lor respectă condițiile instrumentului. Simpla existență a unei amenințări de securitate nu înlocuiește cerințele privind planul de investiții și eligibilitatea achiziției.

Comisia nu a indicat dacă Italia contestă suma, condițiile financiare sau cerințele privind achizițiile comune. Transcrierea conferinței confirmă numai că acordul nu fusese încă semnat și că instituția europeană dorește încheierea sa rapidă.

Mesajul public adresat Italiei este mai direct decât formulările obișnuite privind negocierile cu un stat membru. Purtătorul de cuvânt a spus că nu sunt necesare noi schimburi și a concentrat discuția asupra acțiunii concrete așteptate de la guvern.

Comisia nu a precizat când ar putea fi semnat acordul italian și nici când va decide definitiv dacă lansează al doilea apel. Obiectivul declarat este însă ca eventualele fonduri rămase să fie identificate și puse din nou la dispoziție înainte de sfârșitul anului.

SAFE este instrumentul european de împrumuturi destinat investițiilor comune și consolidării capacității industriale de apărare. Programul are o capacitate de până la 150 de miliarde de euro și face parte din răspunsul UE la creșterea amenințărilor de securitate și la nevoia de a extinde producția militară europeană.

Comisia negociază acordurile cu statele care au solicitat finanțare. Eventualele sume rămase după prima etapă pot fi oferite printr-un nou apel, însă numai după clarificarea angajamentelor inițiale și stabilirea capacității financiare efectiv disponibile.