Comisia estimează cu 440.000 mai puține locuri de muncă create în UE în 2026, pe fondul șocului energetic

Uniunea Europeană ar urma să creeze în 2026 cu aproximativ 440.000 mai puține locuri de muncă decât ar fi rezultat din scenariul economic de referință, potrivit raportului anual European Employment and Social Outlook publicat de Comisia Europeană. Estimarea reflectă în principal efectele șocului energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu și indică o încetinire a angajărilor, nu o pierdere netă de 440.000 de locuri de muncă.

Raportul Comisiei descrie o piață a muncii care a rămas rezilientă după pandemie, inflație și șocurile energetice din ultimii ani. Rata ocupării a ajuns la 76,1% în 2025, iar șomajul s-a menținut la un minim istoric de 6%. Evoluția din 2026 este însă mai slabă, pe măsură ce costurile ridicate ale energiei afectează companiile și veniturile gospodăriilor.

Estimarea de 440.000 nu reprezintă numărul persoanelor care ar urma să fie concediate. Comisia compară evoluția așteptată a ocupării cu un scenariu economic în care șocul energetic nu ar fi avut aceeași intensitate. Economia continuă să genereze locuri de muncă, dar mai puține decât ar fi creat în absența acestei deteriorări.

Raportul anticipează și un comportament diferit față de recesiunile în care companiile reduc rapid personalul. Angajatorii care au întâmpinat dificultăți mari de recrutare în ultimii ani pot prefera să păstreze lucrătorii chiar și atunci când activitatea încetinește, pentru a evita costurile și dificultatea unei noi recrutări atunci când cererea își revine.

Comisia folosește raportul din acest an și pentru a lega productivitatea de calitatea locurilor de muncă. Analiza arată îmbunătățiri în ultimul deceniu în trei domenii: remunerarea, siguranța locului de muncă și timpul de lucru. Evoluția nu este însă uniformă între state, sectoare și ocupații.

Locurile de muncă evaluate mai favorabil sunt mai frecvente în tehnologia informației și comunicațiilor, finanțe și asigurări, administrație publică și activități profesionale, științifice și tehnice. Industria prelucrătoare se situează de asemenea printre sectoarele în care mai multe dimensiuni ale calității muncii sunt peste medie.

Situația este diferită în industria hotelieră și restaurante, serviciile administrative și de suport și în unele ocupații de servicii cu calificare mai redusă. Aici apar mai frecvent salarii mici, programe de lucru atipice sau o siguranță redusă a locului de muncă.

Aceste sectoare coincid în multe cazuri cu zonele în care angajatorii reclamă lipsa lucrătorilor. Pentru Comisie, deficitul de personal nu poate fi tratat numai prin atragerea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii. Condițiile oferite influențează capacitatea angajatorilor de a recruta și de a păstra personalul.

Raportul analizează relația în ambele sensuri dintre salarii și productivitate. Creșterea durabilă a salariilor are nevoie de o productivitate mai mare, dar salariile mai ridicate pot împinge la rândul lor companiile să investească în tehnologie, organizare și competențe în loc să concureze în principal prin costuri salariale mici.

Comisia observă că salariile minime au crescut în ultimii ani mai ales în statele unde nivelurile erau mai reduse și unde o parte mai mare a angajaților depinde de salariul minim. Raportul leagă această evoluție de perioada care a urmat adoptării Directivei privind salariile minime adecvate, fără a atribui întregul avans unui singur instrument european.

La nivel agregat, salariile reale au recuperat pierderile provocate de inflația ridicată din 2022 și 2023 în majoritatea statelor membre. Comisia estimează că în 2026 ele se situează cu aproximativ 1,4% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Media europeană nu arată însă cât de diferită este recuperarea între țări, venituri și categorii profesionale.

Inteligența artificială ocupă un capitol separat al raportului. Comisia vede posibilitatea ca instrumentele AI să crească productivitatea prin automatizarea unor sarcini și prin sprijinirea lucrătorilor în activități cu valoare mai ridicată, dar avertizează că efectele depind de modul în care tehnologia este introdusă în organizații.

Presiunea asupra locurilor de muncă poate fi mai mare pentru unele poziții de început de carieră și pentru sarcinile repetitive. Cercetările analizate de Comisie arată că lucrătorii mai puțin experimentați pot obține câștiguri rapide de productivitate atunci când folosesc AI, dar pot avea și dificultăți mai mari în identificarea erorilor produse de sistemele automate.

Utilizarea intensă a instrumentelor automate poate afecta și învățarea prin practică sau dezvoltarea gândirii critice. Raportul prezintă aceste rezultate drept constatări emergente ale cercetării, nu drept efecte inevitabile pentru fiecare lucrător sau fiecare ocupație.

Aceste schimbări intră direct în pregătirea Quality Jobs Act. Comisia urmează să prezinte inițiativa după încheierea celei de-a doua etape de consultare a partenerilor sociali și examinează teme precum condițiile de muncă, subcontractarea, utilizarea AI, sănătatea și securitatea și aplicarea drepturilor lucrătorilor.

Raportul European Employment and Social Outlook oferă astfel fundalul economic pentru această inițiativă. Problema pe care o descrie nu este numai câte locuri de muncă poate crea economia europeană într-o perioadă de creștere mai slabă, ci și dacă sectoarele care au nevoie de lucrători oferă condiții suficient de bune pentru a-i atrage și păstra.