Comisia Europeană consultă statele membre cu privire la un proiect de cadru temporar de criză în materie de ajutor de stat, conceput pentru a sprijini economia UE în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Propunerea vizează sectoarele cele mai expuse, inclusiv agricultura, pescuitul, transportul rutier și transportul maritim intra-UE pe distanțe scurte, și include totodată o ajustare temporară a cadrului CISAF pentru a permite intensități mai mari ale ajutoarelor în fața scumpirii electricității.

Pe scurt

1. Comisia cere punctele de vedere ale statelor membre asupra unui nou Temporary Crisis Framework pentru ajutor de stat.

2. Proiectul este legat explicit de efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu asupra unor sectoare expuse.

3. Sprijinul propus ar putea acoperi o parte din creșterea prețurilor la combustibil sau îngrășăminte față de nivelul de dinainte de 28 februarie 2026.

4. Propunerea include și o măsură simplificată, cu ajutor limitat per companie, bazată pe statistici relevante, fără urmărirea individuală a consumului real.

5. Comisia propune și creșterea intensității maxime a ajutorului pentru costurile de electricitate ale industriilor mari consumatoare de energie, peste plafonul actual de 50% din CISAF.

6. Executivul european vrea să evalueze rapid răspunsurile și să adopte cadrul până la sfârșitul lunii aprilie.

Comisia anunță că proiectul se bazează pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite acordarea de ajutoare pentru dezvoltarea unor sectoare economice specifice, inclusiv în contextul unor riscuri economice specifice și neașteptate. Prin această bază juridică, executivul european pregătește o flexibilizare temporară și țintită a regulilor de ajutor de stat, fără a modifica arhitectura generală a regimului european în materie de concurență.

Proiectul aflat în consultare prevede două instrumente principale pentru sectoarele considerate cele mai expuse. Primul ar permite un sprijin temporar calibrat pentru a acoperi o parte din majorarea prețurilor la combustibil sau îngrășăminte, comparativ cu nivelurile de dinainte de 28 februarie 2026, pe baza consumului beneficiarilor. Al doilea ar introduce o măsură simplificată, care permite acordarea unei sume limitate per companie, cu excepția transportului maritim intra-UE pe distanțe scurte. Pentru această componentă, statele membre ar putea utiliza statistici relevante, evitând astfel urmărirea individuală a consumului efectiv al fiecărui beneficiar.

În paralel, Comisia propune o ajustare temporară a Clean Industrial Deal State aid Framework, CISAF, pentru a permite o intensitate mai mare a ajutorului în cazul costurilor cu electricitatea pentru industriile mari consumatoare de energie. În proiectul actual, plafonul ar putea depăși nivelul existent de 50% prevăzut în secțiunea 4.5 din CISAF. Această componentă arată că executivul european tratează creșterea prețurilor la electricitate ca pe unul dintre principalele canale prin care tensiunile externe pot afecta competitivitatea industrială a Uniunii.

Comisia mai precizează că este pregătită să evalueze, de la caz la caz și sub rezerva îndeplinirii mai multor condiții, măsuri temporare care ar putea include subvenționarea costului combustibilului pentru producția de energie electrică pe bază de gaz, cu scopul de a reduce costul total al electricității. Formula este una prudentă și nu echivalează cu aprobarea automată a unei asemenea măsuri, dar indică disponibilitatea Bruxellesului de a lua în calcul intervenții suplimentare dacă statele membre le vor considera necesare.

Executivul european cere statelor membre nu doar observații asupra proiectului de cadru, ci și răspunsuri la întrebări suplimentare privind măsurile incluse și eventuala nevoie de alte instrumente pentru a face față efectelor crizei. Statele membre au acum posibilitatea de a comenta propunerea și de a răspunde acestor întrebări, iar Comisia spune că va evalua rapid reacțiile, cu obiectivul de a adopta un Temporary Framework până la sfârșitul lunii aprilie.

În explicația sa de context, Comisia amintește că regulile UE privind ajutorul de stat permit statelor membre să acționeze rapid și eficient pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice generate de situația actuală de pe piețele energiei. Noul cadru temporar de criză ar urma să completeze posibilitățile deja existente în legislația europeană, în special cele prevăzute de CISAF. Comisia subliniază, de asemenea, că statele membre pot continua să implementeze măsuri de ajutor de stat în baza General Block Exemption Regulation, fără a le notifica în prealabil Comisiei.

Prin calendarul anunțat și prin sectoarele incluse, dosarul indică o nouă etapă în folosirea ajutorului de stat ca instrument de răspuns economic la șocuri externe. Accentul pus pe combustibil, îngrășăminte și electricitate arată că Bruxellesul urmărește să limiteze propagarea crizei geopolitice în economie, în special în sectoarele unde costurile energetice și logistice pot produce rapid efecte asupra prețurilor, competitivității și continuității activității.

Temporary Crisis Framework aflat în pregătire nu este încă adoptat, ci se află în faza de consultare cu statele membre. El este conceput ca un instrument temporar și țintit, menit să completeze posibilitățile deja existente în regulile UE privind ajutorul de stat, nu să le înlocuiască. Comisia îl leagă direct de efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu și de tensiunile de pe piețele energiei.

CISAF, cadrul privind ajutorul de stat din Clean Industrial Deal, rămâne unul dintre punctele centrale ale propunerii, deoarece ajustarea sa temporară ar permite un sprijin mai mare pentru industriile expuse la costuri ridicate ale electricității. În paralel, regulamentele deja în vigoare, inclusiv General Block Exemption Regulation, continuă să ofere statelor membre canale de intervenție rapidă fără proceduri complete de notificare.