Comisia Europeană spune că Moldova are nevoie de bani serioși pentru a ajunge la standardele de mediu ale Uniunii Europene

Republica Moldova are nevoie de planuri serioase de finanțare pentru a-și ridica standardele de mediu la nivelul Uniunii Europene, a spus comisara europeană Jessika Roswall la Green Finance and Investment Forum de la Chișinău. Ea a afirmat că deschiderea primului cluster de negociere este un moment important în procesul de aderare, dar că etapa următoare depinde de decarbonizare, protecția ecosistemelor, economia circulară, administrație eficientă și investiții capabile să transforme legislația în rezultate.

Pe scurt

1. Jessika Roswall a spus la Chișinău că tranziția verde trebuie finanțată prin colaborare între autorități, investitori, instituții financiare, parteneri de dezvoltare și mediul de afaceri.

2. Comisara europeană a afirmat că politica de mediu a devenit politică economică, deoarece economiile depind de apă, soluri, polenizare, ecosisteme și climă stabilă.

3. Ea a spus că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe decarbonizare, protecția ecosistemelor și economia circulară în parcursul său spre Uniunea Europeană.

4. Planul de Creștere UE-Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, leagă plățile de reforme verzi, structurale și administrative.

5. Comisia Europeană analizează nevoile de finanțare ale Moldovei pentru alinierea la legislația de mediu a UE și spune că până la finalul anului va avea o imagine mai clară a acestor costuri.

Discursul comisarei Jessika Roswall la Chișinău a pus finanțarea verde în centrul pregătirii Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. În fața autorităților, instituțiilor financiare, investitorilor, partenerilor de dezvoltare și comunității de afaceri, ea a spus că tranziția către o economie mai curată și mai rezilientă nu poate fi realizată fără colaborare între sectoare, peste frontiere și între regiuni.

Roswall a prezentat tranziția verde ca pe o miză de reziliență economică și socială. Ea a spus că economiile trebuie să poată rezista la șocuri globale și economice, fie că acestea vin din schimbări climatice, războaie, războaie comerciale, pierderea biodiversității, pandemii sau alte crize.

Comisara europeană a insistat că politica de mediu nu mai înseamnă doar protejarea naturii. În formularea ei, politica de mediu a devenit politică economică, pentru că ecosistemele sănătoase susțin economii sănătoase. Ele curăță aerul, stabilizează solurile, polenizează culturile și influențează clima.

Roswall a folosit apa ca exemplu central. Ea a spus că apa susține hrana, afacerile, electricitatea, comerțul și societățile. Fără apă curată și suficientă, fabricile se opresc, companiile se închid, casele rămân fără energie, iar câmpurile se usucă.

Ea a invocat date potrivit cărora peste jumătate din PIB-ul global depinde moderat sau puternic de natură și mai mult de 7 din 10 companii din zona euro sunt critic dependente de natură. Roswall a spus că, în realitate, toate companiile și întregul PIB depind de natură într-o formă sau alta.

În această logică, investițiile în ecosisteme nu sunt prezentate ca gesturi de protecție a naturii, ci ca investiții în viitorul economic. Roswall a menționat refacerea zonelor umede pentru reducerea inundațiilor, economia circulară pentru noi oportunități de afaceri și reducerea presiunii asupra ecosistemelor, precum și protejarea pajiștilor în beneficiul fermierilor.

Pentru Republica Moldova, comisara europeană a legat aceste teme direct de aderarea la Uniunea Europeană. Ea a spus că deschiderea primului cluster de negociere este un moment important în discuțiile de aderare și arată angajamentul țării, dar a adăugat că Moldova trebuie să se concentreze pe decarbonizare, protecția ecosistemelor și economie circulară.

„Cred că tranziția verde și acțiunea de mediu care o susține sunt busola care poate ghida drumul Moldovei către UE”, a spus Roswall.

Ea a recunoscut că Republica Moldova a făcut progrese în alinierea cadrului legislativ la cel al Uniunii Europene, dar a subliniat că legislația nu este suficientă. Regulile trebuie proiectate, implementate și aplicate de o administrație capabilă să le transforme în acțiuni concrete.

„Este bine să ai legi pe hârtie. Dar ele trebuie să funcționeze și pe teren”, a spus Roswall.

Comisara europeană a indicat și o limitare actuală: în Republica Moldova, doar o parte mică a bugetului este direcționată către politica de mediu. Ea a spus că acest lucru arată un potențial mare de acțiune, dar și nevoia unor decizii politice care privesc dincolo de următoarele alegeri.

Roswall a spus că deciziile privind folosirea resurselor limitate sunt dificile, mai ales când rezultatele nu apar imediat. În termen mediu și lung, politica de mediu, economia circulară și refacerea ecosistemelor pot aduce performanță economică mai bună, calitate mai ridicată a vieții și oportunități mai mari pentru afaceri.

Uniunea Europeană sprijină deja mai multe proiecte în Republica Moldova. Roswall a menționat Planul de Creștere UE-Moldova, de 1,9 miliarde de euro, care leagă plățile de reforme verzi, structurale și administrative.

Ea a indicat și finanțări europene de milioane de euro pentru reziliența apei, securitate energetică, calitatea aerului și alte domenii. Un împrumut de 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții susține un program de reîmpădurire care trebuie să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la întărirea economiilor rurale. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare finanțează modernizarea infrastructurii de deșeuri solide în Republica Moldova.

Comisia Europeană analizează și costurile necesare pentru ca Republica Moldova să devină conformă cu legislația de mediu a Uniunii Europene. Roswall a spus că până la finalul anului va exista o imagine mai clară a acestor nevoi de finanțare, după care va începe partea dificilă a procesului.

Ea a comparat extinderea cu un scaun cu trei picioare. Primul este alinierea la legislația UE. Al doilea este capacitatea administrativă de a implementa legislația. Al treilea este investiția necesară pentru ca standardele de mediu din Republica Moldova să ajungă la nivelul celor europene.

„Moldova are nevoie de planuri serioase de finanțare, susținute de angajament politic serios, pentru a acoperi decalaje serioase de investiții”, a spus Roswall.

Această finanțare va fi importantă pe măsură ce Republica Moldova avansează pe capitolul de mediu. Standardele europene cer investiții în apă, deșeuri, calitatea aerului, protecția naturii, economie circulară, infrastructură, administrație și capacitate de control. Pentru cetățeni, aceste investiții se traduc în servicii mai bune, riscuri mai mici de poluare, economie rurală mai rezilientă și condiții mai apropiate de cele din statele membre ale UE.

Roswall a încheiat discursul spunând că natura este baza infrastructurii economice. „Când investim în ea, nu alegem natura în locul creșterii, alegem tipul de creștere care durează”, a spus comisara europeană.

Green Finance and Investment Forum a avut loc la Chișinău, iar discursul comisarei Jessika Roswall a vizat finanțarea tranziției verzi, rolul investițiilor în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană și nevoia de aliniere la standardele europene de mediu.