Comisia Europeană vrea ca firmele să raporteze datele o singură dată, iar administrațiile să le reutilizeze cu ajutorul AI

Comisia Europeană vrea ca întreprinderile să raporteze datele o singură dată, iar administrațiile să le folosească eficient ulterior, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat această direcție miercuri, 21 octombrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în dezbaterea privind reuniunea liderilor UE din 15–16 octombrie. Anunțul nu modifică automat obligațiile de raportare ale firmelor și nu stabilește un calendar general de aplicare.

Noua direcție privește principiul furnizării unice a informațiilor, numit „only once”: în loc ca o companie să transmită repetat aceleași date, administrația ar trebui să valorifice informațiile deja primite. Von der Leyen a indicat AI drept un instrument pentru această utilizare mai eficientă, fără să prezinte în discurs un sistem tehnologic unic sau lista completă a obligațiilor care ar urma să fie schimbate.

Uniunea are deja un cadru pentru aplicarea principiului în anumite proceduri. Sistemul tehnic Once-Only, OOTS, din cadrul portalului digital unic, este conceput pentru ca administrațiile din state diferite să poată schimba documente oficiale la cererea cetățenilor sau întreprinderilor. Prezentarea Comisiei precizează autorizarea explicită a utilizatorului pentru recuperarea documentului de către o altă autoritate. Inițiativa din octombrie nu trebuie, așadar, confundată cu prima apariție a principiului în UE.

Reducerea efectivă a raportărilor presupune registre compatibile, informații actualizate și proceduri legale de acces și reutilizare. Folosirea AI nu oferă instituțiilor acces nelimitat la date și nu înlătură obligațiile privind protecția datelor, confidențialitatea și securitatea schimburilor. Pentru o firmă, beneficiul urmărit este mai puțin timp petrecut cu retransmiterea informațiilor, nu dispariția obligației de a furniza date corecte.

Von der Leyen a cerut și un efort similar de simplificare la nivel național. Ea a reluat ideea unui pact împotriva „gold-plating”, prin care o regulă convenită la nivel european să nu devină inutil mai complicată și fragmentată când este transpusă sau aplicată în statele membre. Pactul fusese propus deja în discursul privind starea Uniunii din 16 septembrie 2026; intervenția din octombrie îl asociază cu raportarea unică și reutilizarea datelor prin AI.

Pentru întreprinderile care lucrează în mai multe țări, cerințele administrative naționale diferite pot însemna documentație și costuri suplimentare, cu o presiune mai mare asupra firmelor mici. Totuși, o normă națională mai strictă nu este automat contrară dreptului UE: de exemplu, tratatul permite măsuri suplimentare de protecție a mediului, cu respectarea condițiilor prevăzute. Ținta declarată a pactului este birocrația inutilă.

În aceeași intervenție, președinta Comisiei a prezentat bilanțul celor 12 pachete legislative omnibus, dintre care, potrivit ei, trei ajunseseră la finalul procesului legislativ. Un pachet omnibus propune modificarea simultană a mai multor acte europene, de regulă din același domeniu, pentru simplificarea cerințelor și procedurilor.

Estimarea de peste 22 de miliarde de euro anual privește împreună aceste pachete și celelalte măsuri de simplificare, cu condiția să fie convenite. Nu este o sumă distribuită firmelor și nici o măsurare a economiilor produse numai de raportarea unică sau de AI. O parte dintre propuneri rămâne în negociere, iar efectele pentru fiecare companie vor depinde de sector și de regulile care intră efectiv în vigoare.

Comisia și-a stabilit ținte de reducere a sarcinilor administrative de cel puțin 25% pentru întreprinderi în general și 35% pentru IMM-uri, în cadrul agendei mandatului 2024–2029. Pentru firmele din România, schimbarea anunțată poate conta atât în relația cu autoritățile naționale, cât și în activitatea transfrontalieră. Obligațiile actuale continuă însă să se aplice până la modificarea regulilor relevante; rezultatele vor depinde și de modul în care administrațiile își conectează sistemele și reutilizează informațiile.