Comisia fixează regulile licitației de 1 miliard de euro pentru căldura industrială, cu nuclearul eligibil pentru prima dată

Comisia Europeană a stabilit condițiile finale pentru o licitație de un miliard de euro destinată reducerii emisiilor generate de căldura folosită în procesele industriale, extinzând finanțarea la temperaturi începând de la 80°C și permițând pentru prima dată participarea unor tehnologii nucleare inovatoare. Banii vor proveni din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS, iar deschiderea licitației este prevăzută pentru începutul lunii decembrie.

Sprijinul nu va fi acordat ca o sumă inițială fixă pentru investiție. Proiectele selectate vor primi o primă calculată în funcție de cantitatea de căldură produsă și de reducerea directă demonstrată a emisiilor de CO2, pentru o perioadă de cel mult cinci ani.

Căldura de proces reprezintă energia utilizată în operațiuni precum uscarea materialelor, producerea aburului, reacțiile chimice, tratarea metalelor sau topirea plasticului și sticlei. Comisia estimează că acest consum reprezintă aproape jumătate din cererea energetică a industriei și aproximativ trei sferturi din emisiile directe de CO2 ale sectorului industrial.

În prezent, combustibilii fosili furnizează aproximativ 75% din energia utilizată pentru această căldură industrială. Electricitatea are o pondere mult mai redusă, de aproximativ 4%, ceea ce explică de ce noua licitație pune accent pe electrificare și pe diferența de cost față de instalațiile convenționale.

Proiectele pot utiliza pompe de căldură, încălzire electrică prin rezistență, stocare termică, încălzire electromagnetică sau dielectrică și tehnologii cu plasmă. Sunt eligibile și căldura solară termică ori geotermală utilizată direct și, pentru prima dată în această licitație, tehnologii nucleare inovatoare.

Categoria nucleară poate include reactoare modulare mici cu apă ușoară, reactoare modulare avansate, microreactoare și tehnologii de fuziune, în limitele definițiilor utilizate de Comisie. Eligibilitatea nu echivalează însă cu finanțarea automată a unui proiect nuclear, fiecare ofertă trebuind să treacă verificările tehnice, financiare și de maturitate.

Bugetul este împărțit după temperatura căldurii produse. Proiectele între 80 și 100°C trebuie să aibă cel puțin 5 MW termici și pot utiliza pompe de căldură cu un coeficient de performanță de peste 1,5, surse regenerabile directe sau căldură nucleară. Pentru categoriile de peste 100°C pragul minim este de 3 MW termici.

Există și o cerință de investiție minimă de 2,5 milioane de euro. Un singur proiect poate solicita cel mult 100 de milioane de euro în categoriile de temperatură joasă și medie și până la 250 de milioane de euro în categoria de peste 400°C.

Comisia introduce și un stimulent separat pentru flexibilitatea energetică. Proiectele care pot demonstra capacitatea de a reduce presiunea asupra sistemului electric pot primi un bonus de 25% aplicat prețului ofertei atunci când sunt clasificate. Bonusul nu majorează cu 25% grantul primit.

Una dintre modalitățile de obținere a avantajului este instalarea unei capacități de stocare suficient de mari pentru a înlocui cel puțin 20% din consumul de electricitate al proiectului timp de patru ore și care poate fi activată într-o oră. Pompe de căldură suficient de eficiente, căldura regenerabilă directă și cea nucleară pot îndeplini, de asemenea, condițiile prevăzute.

Comisia exclude explicit anumite tehnologii și utilizări. Biomasa și hidrogenul folosite pentru producerea căldurii nu sunt eligibile, iar cuptoarele electrice cu arc pentru producția de oțel sunt în afara licitației. Nu pot fi finanțate nici instalațiile pentru încălzirea spațiilor sau pentru vânzarea căldurii către rețele urbane.

Proiectele câștigătoare vor trebui să ajungă la închiderea financiară în cel mult doi ani și jumătate și să intre în funcțiune în maximum cinci ani de la semnarea grantului. Comisia va solicita și o garanție de finalizare egală cu 6% din valoarea maximă a grantului.

Noua rundă urmează licitației IF25, în cadrul căreia 65 dintre cele 85 de proiecte depuse au fost selectate pentru pregătirea acordurilor de grant. Acestea solicitaseră împreună aproximativ 397 de milioane de euro din bugetul disponibil de un miliard.

IF26 încearcă să extindă utilizarea mecanismului prin deschiderea unei categorii de temperatură mai joasă și prin flexibilizarea tehnologiilor eligibile. Pentru companiile din România, Comisia și punctul național de contact pentru Fondul pentru inovare au programat o sesiune de informare la 5 octombrie.

Licitația propriu-zisă nu este încă deschisă. Condițiile publicate permit companiilor să pregătească proiectele, însă cererea de propuneri și anexele care urmează să fie publicate în decembrie vor fi documentele obligatorii pentru acordarea finanțării.