AcasăEuropaComisia ITRE aprobă raportul privind Legea europeană a spațiului și cere reciprocitate...


Comisia ITRE aprobă raportul privind Legea europeană a spațiului și cere reciprocitate pentru operatorii din UE și țările terțe

Elena Donazzan vorbește la tribuna conferinței de presă a Parlamentului European.
Elena Donazzan, raportoarea Legii europene a spațiului, la conferința de presă despre votul comisiei ITRE, Bruxelles, 19 noiembrie 2026.

Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European a aprobat raportul privind Legea europeană a spațiului, care urmărește crearea unei piețe unice pentru activitățile spațiale. Cu 72 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri, eurodeputații susțin simplificarea obligațiilor pentru operatorii europeni și condiționarea recunoașterii normelor din țări terțe de accesul reciproc al companiilor UE la acele piețe. Raportul păstrează cele trei direcții ale propunerii Comisiei Europene: siguranță, reziliență și sustenabilitate. Votul stabilește poziția comisiei parlamentare, fără să transforme proiectul în legislație aplicabilă.

Pe scurt

  1. Raportul coordonat de Elena Donazzan, eurodeputată italiană din grupul ECR, a fost aprobat cu 72 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri. Aceeași majoritate a susținut deschiderea negocierilor cu Consiliul.

  2. IMM-urile ar fi exceptate de la anumite obligații privind amprenta de mediu, iar întreprinderile mici, companiile small mid-cap și instituțiile de cercetare ar beneficia de asistență și cerințe proporționale. Exceptările nu elimină în bloc regulile de siguranță orbitală.

  3. Pentru țările terțe, echivalența reglementărilor ar depinde de reciprocitate și ar fi limitată la patru ani, cu o singură prelungire de până la un an. Derogările pentru lansări cu operatori din afara UE ar fi analizate pentru fiecare lansare.

  4. Eurodeputații propun integrarea directă în cadrul NIS 2 a securității cibernetice a activităților vizate și o rețea europeană de reziliență spațială pentru schimbul de informații privind amenințările.

  5. Începerea negocierilor depinde de anunțarea mandatului în plen și de absența unei obiecții procedurale. Textul final trebuie convenit cu statele membre; noile obligații nu sunt încă în vigoare.

Propunerea încearcă să reducă fragmentarea produsă de regulile naționale diferite de autorizare și supraveghere. O misiune poate implica fabricarea unui satelit într-un stat, lansarea din altul și furnizarea de servicii în întreaga Uniune. Cerințele comune ar trebui să permită operatorilor să lucreze peste granițe cu mai multă previzibilitate, păstrând responsabilitățile autorităților naționale.

Textul privește siguranța operațiunilor, securitatea infrastructurilor și impactul activităților spațiale asupra mediului. Aceste reguli contează și pentru utilizatorii de la sol, deoarece comunicațiile, navigația, prognozele meteorologice și monitorizarea mediului depind de sateliți. Congestia orbitală și fragmentele produse de coliziuni pot afecta mai multe misiuni, indiferent de țara operatorului.

Raportoarea Elena Donazzan a susținut, în declarația scrisă publicată de Parlament după vot, reducerea birocrației și proporționalitatea regulilor pentru IMM-uri, întreprinderi de dimensiune intermediară și instituții de cercetare. Compromisul urmărește simplificarea autorizărilor și evitarea verificărilor administrative duplicate, fără să permită operarea în afara cerințelor de siguranță.

Pentru companiile mici, raportul prevede un serviciu dedicat de sprijin pentru competitivitatea sectorului în cadrul Agenției UE pentru Programul spațial, EUSPA. Acesta ar oferi asistență administrativă și procedurală. Regimurile simplificate diferențiază categoriile de operatori și tipurile de activitate; o facilitate pentru evaluarea de mediu nu reprezintă o exceptare generală de la prevenirea coliziunilor.

În domeniul sustenabilității, eurodeputații susțin o metodologie comună pentru calcularea amprentei de mediu a misiunilor, la sol și în spațiu, pe întregul lor ciclu de viață. Poziția ITRE exceptează IMM-urile și instituțiile de cercetare și educație de la anumite obligații și prevede un tratament tranzitoriu pentru companiile small mid-cap. Compromisul include și facilități pentru misiuni de demonstrare și validare tehnologică pe orbită.

Eurodeputații au eliminat certificatul de mediu și eticheta europeană propuse inițial, păstrând colectarea datelor și evaluarea amprentei pentru activitățile acoperite. Ei cer Comisiei un studiu privind impactul climatic al sectorului și tehnologiile care l-ar putea reduce. Drepturile operatorilor asupra datelor furnizate trebuie protejate, inclusiv când informațiile sunt folosite pentru cercetare și statistici.

Pentru siguranța orbitală, raportul păstrează reguli privind reducerea deșeurilor spațiale, evaluarea riscului de coliziune și gestionarea sateliților la încheierea misiunii. Dezvoltarea capacităților europene de supraveghere și urmărire, EU SST, este însoțită de posibilitatea folosirii unor servicii alternative autorizate în condițiile prevăzute de text, atunci când serviciile europene necesare nu sunt disponibile.

În privința securității cibernetice, ITRE propune folosirea directă a cadrului NIS 2, pentru a evita obligații sectoriale care dublează legislația existentă. Rețeaua europeană de reziliență spațială ar permite schimbul de informații despre amenințări și bune practici. Abordarea urmărește coordonarea protecției sateliților și a infrastructurilor de la sol, fără renunțarea la gestionarea riscurilor cibernetice.

O parte importantă a compromisului privește concurența cu operatorii din afara Uniunii. Aceștia ar trebui să îndeplinească cerințele de înregistrare și conformitate aplicabile serviciilor oferite pe piața UE. Comisia ar putea recunoaște reglementările unei țări terțe ca echivalente, dar decizia ar fi condiționată explicit de accesul reciproc și de tratamentul nediscriminatoriu acordat operatorilor europeni.

Deciziile de echivalență ar fi valabile cel mult patru ani și ar putea fi prelungite o singură dată, pentru cel mult un an. Copia publică a compromisului prevede reevaluarea înaintea prelungirii și condiționarea acesteia de începerea negocierilor pentru un acord internațional. Reciprocitatea ar funcționa împreună cu evaluarea standardelor tehnice, fără acces necondiționat pentru toate companiile dintr-un stat partener.

Eurodeputații cer și consolidarea capacităților europene de lansare, pentru reducerea dependenței de furnizori externi. Derogările care permit folosirea operatorilor de lansare din țări terțe ar trebui acordate individual, pentru fiecare lansare, în interes public.

Pentru organizațiile din România implicate în cercetare, componente și servicii satelitare, relevanța proiectului ține de viitoarele reguli comune de acces și conformitate. Votul nu aprobă o finanțare automată pentru aceste companii. Proiectul stabilește un cadru de funcționare a pieței, distinct de programele care furnizează sau finanțează infrastructuri spațiale, precum Galileo și Copernicus.

Comisia Europeană a prezentat propunerea la 25 iunie 2025. După votul ITRE din 19 noiembrie, decizia de începere a negocierilor trebuie anunțată într-o sesiune viitoare a plenului. Dacă nu este contestată potrivit procedurii parlamentare, negociatorii vor putea discuta cu Consiliul. Adoptarea regulamentului necesită în continuare un acord între cele două instituții, iar forma finală poate diferi de poziția comisiei parlamentare.






























RELATED ARTICLES