AcasăEuropaEurostat arată decalaje de ocupare între bărbați și femei de cel puțin...


Eurostat arată decalaje de ocupare între bărbați și femei de cel puțin 18 puncte în cinci regiuni din România

Angajați în echipament de protecție, văzuți din spate, la o linie de procesare din Vaslui.
Angajați într-o unitate de procesare a cărnii Safir Family din Vaslui, 4 aprilie 2023. În datele Eurostat pentru 2025, Nord-Est se numără printre regiunile cu diferențe mari între ratele de ocupare ale bărbaților și femeilor.

Cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României au înregistrat în 2025 diferențe de cel puțin 18 puncte procentuale între ratele de ocupare ale bărbaților și femeilor, potrivit Eurostat. Sud-Muntenia a avut cea mai mare diferență, de 25,1 puncte, urmată de Sud-Est, cu 23,6 puncte, și Nord-Est, cu 23,4 puncte. București–Ilfov a fost singura regiune românească sub media UE de 9,7 puncte, cu un decalaj de 8,5 puncte.

Pe scurt

  1. Sud-Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Centru se numără printre cele 26 de regiuni europene cu decalaje de cel puțin 18 puncte procentuale. Cinci dintre cele opt regiuni ale României intră astfel în această categorie.

  2. În Sud-Muntenia, diferența dintre rata de ocupare a bărbaților și cea a femeilor era de 25,1 puncte. În București–Ilfov era de 8,5 puncte, o diferență de 16,6 puncte între extremele regionale ale României.

  3. În UE, rata de ocupare a bărbaților de 20–64 deani era de 80,9%, iar cea a femeilor de 71,2%. Decalajul de 9,7 puncte era cu 0,3 puncte mai mic decât în 2024.

  4. UE urmărește reducerea decalajului la 5,7 puncte până în 2030. În 2025, 65 dintre 244 de regiuni analizate ajunseseră la acest reper; niciuna dintre cele opt regiuni românești nu îl atinsese.

  5. Indicatorul măsoară participarea la ocupare, nu diferența dintre salariile femeilor și bărbaților. Datele regionale nu stabilesc, singure, cauzele decalajelor sau situația fiecărui județ.

Sud-Vest Oltenia a înregistrat un decalaj de 19,1 puncte procentuale, iar Centru de 18,3 puncte. Împreună cu Sud-Muntenia, Sud-Est și Nord-Est, ele formează grupul regiunilor românești care depășesc pragul de 18 puncte evidențiat de Eurostat. Publicarea din 19 noiembrie prezintă datele pentru anul 2025.

În celelalte trei regiuni, diferența era de 16,1 puncte în Vest, 14,1 puncte în Nord-Vest și 8,5 puncte în București–Ilfov. Toate aceste valori provin din seria regională Eurostat pentru aceeași perioadă. Chiar și cel mai mic decalaj din România rămânea cu 2,8 puncte peste reperul european de 5,7 puncte pentru 2030.

Comparativ cu media UE de 9,7 puncte, Sud-Muntenia avea o diferență suplimentară de 15,4 puncte, Sud-Est de 13,9 puncte, Nord-Est de 13,7 puncte, Sud-Vest Oltenia de 9,4 puncte și Centru de 8,6 puncte. Vest și Nord-Vest se aflau cu 6,4 și, respectiv, 4,4 puncte peste medie, iar București–Ilfov cu 1,2 puncte sub aceasta. Aceste diferențe sunt calcule realizate prin scăderea mediei UE din valoarea fiecărei regiuni.

Indicatorul se calculează scăzând rata de ocupare a femeilor din cea a bărbaților. Fiecare rată reprezintă proporția persoanelor ocupate în populația de 20–64 deani de același sex. De exemplu, rate de 80% pentru bărbați și 60% pentru femei produc un decalaj de 20 de puncte procentuale. Un decalaj de 25,1 puncte nu înseamnă că doar un sfert dintre femeile unei regiuni lucrează.

La nivelul UE, diferența a coborât de la 10 puncte procentuale în 2024 la 9,7 puncte în 2025. Ratele de ocupare raportate pentru 2025 erau de 80,9% pentru bărbați și 71,2% pentru femei. Reducerea de 0,3 puncte într-un an rămâne sub scăderea medie anuală de aproximativ 0,5 puncte asociată traiectoriei de înjumătățire a decalajului față de 2019. Evoluția unui singur an nu stabilește însă rezultatul care va fi atins în 2030.

Reducerea decalajului la 5,7 puncte este un obiectiv al Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în cadrul țintei mai largi de ocupare a cel puțin 78% din populația UE de 20–64 deani până în 2030. Este un reper european de politică socială, nu o obligație juridică prin care fiecare regiune trebuie să atingă separat aceeași valoare.

Dintre cele 244 de regiuni de nivel NUTS 2 analizate, 65 atinseseră deja reperul. Cele mai multe se aflau în Franța, 14 regiuni, și Germania, 12 regiuni. În Suedia, șapte dintre cele opt regiuni se aflau în această situație.

La celălalt capăt al distribuției, 26 de regiuni aveau decalaje de cel puțin 18 puncte. Zece erau în Grecia, opt în Italia și cinci în România. Lor li se adăugau teritoriile spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta și regiunea franceză Mayotte. Datele arată astfel o concentrare a diferențelor mari în sudul și estul Uniunii.

Anuarul regional al Eurostat indică, între valorile ridicate din Italia, 28,7 puncte pentru Puglia, 28,2 pentru Campania, 28,1 pentru Sicilia, 25,4 pentru Calabria și 25,3 pentru Basilicata. Sud-Muntenia, cu 25,1 puncte, era singura regiune din afara Greciei și Italiei cu un decalaj de cel puțin 25 de puncte.

Eurostat discută mai mulți factori care pot influența ocuparea femeilor, inclusiv distribuția responsabilităților de îngrijire, accesul la servicii și structura locurilor de muncă. Concentrarea unor sectoare predominant masculine poate contribui la diferențe regionale. Acești factori generali nu reprezintă însă o demonstrație a cauzelor pentru fiecare regiune din România.

Datele publicate anterior de Eurostat, în aprilie 2026, ofereau și un reper național. Pentru 2025, rata de ocupare din România era de 69%, față de 76,1% în UE, iar rata femeilor din România era de 59,5%, a doua cea mai mică după Italia, cu 58%. Decalajul național raportat atunci era de 18,7 puncte. Aceste valori aparțin acelei publicări; media UE a decalajului din comunicatul regional de noiembrie este de 9,7 puncte, față de 9,6 puncte în publicarea anterioară, astfel că seriile nu trebuie combinate pentru recalculări.

Decalajul de ocupare este diferit de decalajul salarial, care compară câștigurile orare brute. El nu arată direct nivelul veniturilor, numărul orelor lucrate, stabilitatea contractelor sau calitatea locurilor de muncă. O diferență mică între ratele de ocupare poate coexista cu alte inegalități în muncă.

În România, nivelul NUTS 2 corespunde celor opt regiuni de dezvoltare. Valorile lor reunesc situații din mai multe județe și localități, fără să arate că fiecare are exact același decalaj. Datele provin din Ancheta europeană asupra forței de muncă și sunt estimări statistice armonizate, supuse limitelor de precizie și eventualelor revizuiri.

Eurostat precizează că publicarea regională folosește date din anuarul 2026 și că unele valori pot fi revizuite ulterior. Pentru explicarea diferențelor dintre regiunile românești sunt necesare informații locale despre participarea la muncă, educație, servicii de îngrijire și structura ocupațiilor. Seria de ocupare identifică amploarea decalajului, dar nu atribuie singură o cauză și nu estimează câte locuri de muncă ar crea reducerea lui.






























RELATED ARTICLES