AcasăEuropaComisia LIBE cere 17,12 miliarde EUR pentru Schengen, frontiere și vize în...


Comisia LIBE cere 17,12 miliarde EUR pentru Schengen, frontiere și vize în 2028–2034, cu monitorizarea drepturilor fundamentale

Karlo Ressler vorbește la microfon la o reuniune europeană.
Karlo Ressler intervine la dezbaterea Comitetului European al Regiunilor despre fondul pentru planurile naționale și regionale de parteneriat, în hemiciclul Parlamentului European din Bruxelles, la 6 mai 2026. Eurodeputatul este raportor pentru finanțarea Schengen, frontierelor și vizelor în 2028–2034. Cadru de arhivă.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European cere 17,12 miliarde de euro pentru spațiul Schengen, gestionarea frontierelor și politica vizelor în perioada 2028–2034, față de 15,40 miliarde propuse de Comisia Europeană. Poziția adoptată include finanțarea monitorizării independente a drepturilor fundamentale, a procesării digitale a vizelor și a operațiunilor de căutare și salvare desfășurate în timpul supravegherii frontierelor maritime. Eurodeputații solicită și un control parlamentar mai puternic asupra cheltuielilor. Raportul reprezintă poziția comisiei parlamentare, nu un acord asupra viitorului buget.

Pe scurt

  1. LIBE propune 17,12 miliarde EUR în prețuri curente pentru 2028–2034, echivalentul a 15,3 miliarde în prețurile anului 2025. Majorarea față de propunerea Comisiei este de aproximativ 1,72 miliarde EUR, pe aceeași bază de prețuri.

  2. Finanțarea ar susține gestionarea frontierelor și libera circulație în Schengen, modernizarea sistemelor informatice și politica vizelor. Lista activităților eligibile ar include monitorizarea independentă a drepturilor și salvarea în cadrul supravegherii frontierelor maritime.

  3. Eurodeputații cer acte delegate pentru adoptarea planurilor de finanțare și raportare anuală, inclusiv despre activitățile în țări terțe. Consiliul susține mai multă flexibilitate pentru prioritățile naționale.

  4. Raportul a primit 45 de voturi pentru, opt împotrivă și opt abțineri. Într-un vot separat, deschiderea negocierilor a fost aprobată cu 53 de voturi pentru și opt împotrivă.

  5. Mandatul urmează să fie anunțat în plenul din 23–26 noiembrie. Guvernele nu au convenit încă sumele, iar instrumentul este distinct de cel pentru azil, migrație și integrare.

Raportul este coordonat de eurodeputatul croat Karlo Ressler, din Partidul Popular European, și privește unul dintre instrumentele prin care UE ar finanța politicile interne după 2027. Obiectivele sale leagă controlul frontierelor externe de funcționarea spațiului Schengen și de aplicarea politicii comune în materie de vize.

Cele 17,12 miliarde de euro solicitate de LIBE sunt exprimate în prețuri curente și corespund la 15,3 miliarde în prețurile constante ale anului 2025. Propunerea inițială a Comisiei prevedea aproximativ 15,397 miliarde în prețuri curente. Din compararea celor două sume rezultă o creștere de circa 1,72 miliarde, respectiv 11,2%. Majorarea cerută nu stabilește încă alocările pentru fiecare stat sau pentru proiecte individuale.

Sprijinul ar fi organizat prin viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat, care reunesc investiții și reforme. Instrumentul ar continua finanțarea europeană a gestionării frontierelor și a vizelor într-o arhitectură bugetară diferită de cea actuală. Forma finală a planurilor și regulile orizontale sunt negociate împreună cu viitorul cadru financiar multianual.

Eurodeputații vor ca distribuirea fondurilor între state să țină cont de expunerea frontierelor, de presiunea asupra autorităților, de riscurile de securitate și de necesitatea dezvoltării capacităților pe termen lung. Situația unei frontiere terestre, a unui aeroport sau a unei frontiere maritime poate impune investiții diferite în personal, echipamente, infrastructură și cooperare operațională.

Raportul include explicit sprijinirea liberei circulații în spațiul Schengen printre obiective și extinde abordarea amenințărilor hibride dincolo de instrumentalizarea migrației. Finanțarea urmărește astfel atât supravegherea frontierelor externe, cât și condițiile care permit funcționarea unei zone fără controale sistematice la frontierele interne.

Modernizarea sistemelor informatice și procesarea digitală a vizelor figurează printre activitățile sprijinite. Aceste investiții pot acoperi infrastructura tehnică, securitatea și pregătirea personalului. Finanțarea digitalizării nu schimbă prin ea însăși condițiile juridice de intrare sau de acordare a unei vize.

O completare importantă este includerea monitorizării independente a drepturilor fundamentale în timpul procedurilor de screening și al procedurilor la frontieră. Sprijinul ar putea contribui la verificarea respectării garanțiilor aplicabile persoanelor, inclusiv accesul la protecție internațională și interdicția returnării către un loc unde acestea ar fi expuse persecuției ori unor tratamente interzise. Finanțarea monitorizării este distinctă de atribuțiile instanțelor și de răspunderea autorităților care efectuează controalele.

LIBE susține și eligibilitatea operațiunilor de căutare și salvare desfășurate în timpul supravegherii frontierelor maritime. Această delimitare leagă sprijinul de activitatea de gestionare a frontierei; nu înseamnă un program nelimitat pentru orice operațiune de salvare pe mare. Obligațiile de salvare prevăzute de dreptul internațional se aplică independent de existența unei finanțări europene.

În declarația scrisă publicată de Parlament după vot, Karlo Ressler susține o combinație de reguli clare, echipamente, personal și voință politică pentru protejarea frontierelor. El leagă propunerea de infrastructură fizică, tehnologii moderne, returnări efective și capacitatea de răspuns la amenințări hibride. Aceasta este argumentația politică a raportorului pentru poziția adoptată de comisie.

Diferența instituțională față de Consiliu privește și cine stabilește prioritățile cheltuielilor. În mandatul parțial din iulie, guvernele au cerut flexibilitate pentru ca statele să poată alege obiectivele relevante propriilor nevoi, fără obligația de a contribui la fiecare obiectiv al instrumentelor financiare. LIBE solicită un control parlamentar mai puternic asupra planurilor și implementării.

Eurodeputații propun înlocuirea deciziilor de punere în aplicare pentru adoptarea planurilor cu acte delegate, asupra cărora Parlamentul poate formula obiecții. Comisia ar trebui să raporteze anual despre folosirea fondurilor, inclusiv pentru activități în țări terțe sau în cooperare cu acestea. Procedura finală depinde atât de regulamentul sectorial, cât și de normele comune pentru planurile naționale și regionale.

Pentru România, instrumentul este relevant prin participarea la Schengen și responsabilitățile privind frontierele externe ale Uniunii. Infrastructura de trecere a frontierei, sistemele informatice, echipamentele și instruirea pot beneficia de astfel de programe, însă votul LIBE nu garantează o sumă pentru România sau finanțarea unui proiect național concret.

La aceeași reuniune, LIBE a aprobat separat raportul pentru azil, migrație și integrare, pentru care solicită 13,31 miliarde de euro. Cele două sume aparțin unor dosare și obiective distincte și nu trebuie prezentate drept bugetul unui singur program. Finanțarea securității interne constituie un al treilea dosar.

Raportul privind Schengen, frontierele și vizele a fost adoptat cu 45 de voturi pentru, opt împotrivă și opt abțineri, iar deschiderea negocierilor a primit separat 53 de voturi pentru și opt împotrivă. Mandatele urmează să fie anunțate în sesiunea plenară din 23–26 noiembrie, pentru confirmare potrivit regulilor Parlamentului. Consiliul are un mandat parțial asupra acestor politici, dar acesta exclude pachetele financiare și chestiunile orizontale. Negocierile asupra sumelor depind de acordul privind bugetul UE pentru 2028–2034.






























RELATED ARTICLES