Comisia păstrează regulile care limitează poluarea apei din agricultură, dar pregătește proceduri mai simple pentru ferme

Comisia Europeană nu intenționează să renunțe la regulile care limitează poluarea apelor cu nitrați proveniți din agricultură, după ce prima evaluare completă a legislației a concluzionat că aceasta continuă să fie necesară. Instituția pregătește însă o aplicare mai simplă pentru fermieri și măsuri adaptate mai bine la condițiile locale.

Directiva privind nitrații a fost adoptată în 1991 pentru a împiedica fertilizanții și gunoiul de grajd să polueze apele subterane, râurile, lacurile și mările. Comisia Europeană a publicat acum prima evaluare care acoperă întreaga perioadă de aplicare a legislației.

Nitrații sunt nutrienți necesari culturilor, însă cantitățile pe care plantele nu le absorb pot ajunge în apă. Concentrațiile ridicate afectează sursele de apă potabilă și pot provoca înmulțirea excesivă a algelor, reducerea oxigenului și degradarea ecosistemelor acvatice.

Statele membre trebuie să monitorizeze calitatea apei și să identifice zonele în care poluarea există sau riscă să apară. În aceste regiuni, autoritățile trebuie să adopte programe cu limite pentru fertilizare, cerințe privind depozitarea gunoiului de grajd și restricții asupra perioadelor în care acesta poate fi împrăștiat.

Evaluarea Comisiei arată că acest cadru a determinat o gestionare mai bună a nutrienților și a contribuit la scăderea poluării în numeroase părți ale Uniunii Europene. Regulile comune împiedică și apariția unor standarde foarte diferite între state, în condițiile în care poluarea apelor poate traversa frontierele.

Rezultatele nu sunt uniforme. În unele regiuni, concentrațiile de nutrienți rămân prea ridicate, iar Comisia indică în special zonele în care există un număr mare de animale pe o suprafață relativ redusă.

Fermele zootehnice produc cantități mari de gunoi de grajd, iar terenurile apropiate nu pot absorbi întotdeauna întreaga cantitate fără riscuri. Surplusul trebuie transportat, tratat sau folosit în alte moduri pentru a evita acumularea de azot în sol și apă.

Comisia nu propune desființarea directivei și nici reducerea obiectivelor de protecție. Ea intenționează să discute cu statele membre și fermierii despre simplificarea modului în care regulile sunt aplicate.

Una dintre probleme privește calendarele agricole. Restricțiile stabilesc perioade în care fertilizanții nu pot fi utilizați deoarece culturile nu îi pot absorbi, însă condițiile meteorologice și perioadele de vegetație diferă între regiuni și se schimbă pe fondul încălzirii climei.

Comisia consideră că directiva permite deja o anumită adaptare națională și regională. Următoarea etapă va urmări folosirea acestei flexibilități fără ca derogările sau regulile locale să reducă protecția apelor.

O altă direcție este reducerea obligațiilor administrative pentru fermele mici. Comunicatul nu precizează ce formulare, registre sau controale vor fi modificate și nici când vor fi prezentate propunerile concrete.

Instituția vrea și o gestionare mai precisă a nutrienților la nivelul fiecărei ferme. Aplicarea cantității de îngrășământ de care cultura are efectiv nevoie poate reduce pierderile în apă și cheltuielile fermierului.

Folosirea mai eficientă a gunoiului de grajd ar putea diminua și necesarul de fertilizanți minerali. Producția îngrășămintelor azotate sintetice consumă multă energie, iar prețul lor este influențat de fluctuațiile piețelor internaționale de gaze și energie.

Comisia pregătește extinderea cadrului pentru RENURE, categorie care acoperă anumiți fertilizanți recuperați din gunoi de grajd și procesați astfel încât să poată înlocui parțial îngrășămintele chimice. Extinderea analizată ar putea include unele tipuri de digestat lichid provenit din instalații de biogaz.

O primă evaluare științifică preliminară este programată pentru mai târziu în 2026. Comisia spune că orice utilizare extinsă va trebui să includă garanții de mediu, dar nu a stabilit încă ce produse vor fi acceptate sau în ce condiții.

Evaluarea se însoțește de rapoarte pentru fiecare stat membru privind perioada 2020-2023. Acestea conțin recomandări pentru următorul ciclu de aplicare, în special în regiunile unde presiunea asupra apelor rămâne ridicată.

Până la sfârșitul anului 2027, ciclurile de monitorizare din Directiva privind nitrații și Directiva-cadru privind apa ar trebui să fie aliniate. Comisia consideră că apropierea calendarelor poate reduce raportările paralele și poate oferi o imagine mai coerentă asupra poluării și stării apelor europene.