Comisia pregătește până la sfârșitul lui 2026 recomandări europene pentru siguranța candidaților și aleșilor

Comisia Europeană intenționează să prezinte până la sfârșitul lui 2026 o recomandare privind siguranța candidaților și reprezentanților aleși, însoțită de un ghid european de bune practici. Marie-Hélène Boulanger, director interimar în Direcția Generală Justiție și Consumatori, a prezentat stadiul lucrărilor în cadrul EU Parliamentary Democracy Forum, explicând că răspunsul pregătit de Comisie combină cooperarea cu statele membre, sprijinirea capacității instituționale, colectarea datelor și angajamente voluntare și etice. Inițiativa face parte din European Democracy Shield și nu a fost prezentată ca o directivă care ar introduce un sistem juridic uniform și obligatoriu pentru protecția politicienilor în toate statele membre.

Recomandarea este construită în cadrul European Democracy Shield, pachetul prin care Comisia încearcă să întărească protecția proceselor democratice, integritatea alegerilor și reziliența instituțiilor. Componenta privind siguranța în politică pornește de la ideea că amenințările, intimidarea, hărțuirea online și violența fizică pot afecta participarea politică și pot determina candidați sau aleși să își limiteze activitatea publică, să evite anumite subiecte sau să renunțe la candidatură.

Marie-Hélène Boulanger a explicat că recomandarea nu este pregătită exclusiv de Comisie, ci pe baza consultărilor cu o gamă largă de actori. Cooperarea cu statele membre are loc inclusiv prin European Cooperation Network on Elections, iar Comisia a solicitat contribuții de la autorități naționale, inclusiv structuri de aplicare a legii, partide politice, organizații internaționale, societatea civilă și organizații care reprezintă femeile, politicienii locali și alte grupuri expuse riscului de discriminare.

Una dintre direcțiile concrete este schimbul de bune practici deja existente în statele membre. Comisia nu pornește de la ideea că toate mecanismele trebuie create la nivel european, ci încearcă să identifice soluții care funcționează deja la nivel național și local și care pot fi adaptate sau replicate. În acest sens, ghidul de bune practici este conceput ca instrument complementar recomandării.

O altă componentă este sprijinul pentru capacitatea autorităților și instituțiilor de a preveni și gestiona amenințările. În discuțiile pregătitoare au fost menționate colectarea mai bună a datelor, sprijinul practic pentru persoanele vizate și cooperarea cu serviciile responsabile de aplicarea legii. Boulanger a indicat și sprijinul pentru victime drept unul dintre domeniile în care contribuția autorităților naționale este importantă.

Comisia lucrează și la angajamente voluntare și standarde etice. Acestea pot include coduri de conduită sau alte forme prin care partidele și actorii politici se angajează să nu normalizeze amenințările, intimidarea sau atacurile împotriva adversarilor. Logica prezentată în forum este că intervenția instituțională nu poate acoperi singură problema, iar comportamentul partidelor și al reprezentanților politici influențează climatul în care se desfășoară dezbaterea publică.

Mediul digital este una dintre preocupările centrale. În intervenția sa, Boulanger a legat schimbarea rapidă a amenințărilor de rețelele sociale, inteligența artificială, deepfake-uri și conținut audio fabricat care poate fi utilizat pentru campanii îndreptate împotriva unor candidați sau aleși. Recomandarea privind siguranța în politică este însă distinctă de normele obligatorii deja existente pentru platformele online sau de viitoarele orientări privind utilizarea AI în procesele electorale.

Comisia tratează separat situația femeilor în politică, a reprezentanților locali și a grupurilor expuse discriminării. În documentele European Democracy Shield, aceste categorii sunt menționate explicit deoarece intimidarea poate avea efecte diferite asupra participării politice și reprezentării. Obiectivul declarat este ca măsurile de siguranță să nu reducă accesibilitatea aleșilor sau posibilitatea cetățenilor de a interacționa cu aceștia.

Experiența locală a fost ilustrată în forum de Aleksandra Dulkiewicz, primarul orașului Gdańsk și membră a Comitetului European al Regiunilor. Intervenția sa a pus accent pe educația civică, alfabetizarea media, sprijinirea organizațiilor societății civile și capacitatea comunităților locale de a răspunde la ură, dezinformare și intimidare. Acestea sunt contribuții la dezbaterea asupra recomandării, nu măsuri deja adoptate de Comisie.

Verona Murphy, președinta camerei inferioare a Parlamentului irlandez, a prezentat perspectiva instituțională a Irlandei și experiențele legate de amenințări și hărțuire împotriva reprezentanților aleși. Ea a indicat disponibilitatea parlamentului irlandez de a contribui la procesul Comisiei. Irlanda deține în această perioadă președinția rotativă a Consiliului, însă recomandarea privind siguranța în politică este o inițiativă a Comisiei, nu o măsură adoptată de președinția Consiliului.

Formatul juridic este important. O recomandare a Comisiei poate stabili principii comune, orientări și practici pe care statele și actorii politici sunt încurajați să le urmeze, dar nu funcționează ca o directivă care trebuie transpusă în dreptul național. Competențele privind protecția persoanelor, intervenția poliției și răspunsul penal la amenințări sau atacuri rămân în mare măsură la nivel național.

Închiderea sesiunii a adus și o propunere separată din partea lui Esteban González Pons, vicepreședinte al Parlamentului European responsabil pentru relațiile cu parlamentele naționale. El a sugerat explorarea unei alianțe interparlamentare europene pentru siguranța în politică, care ar putea reuni membri ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale pentru schimb de experiență, bune practici și urmărirea implementării viitoarei recomandări a Comisiei. În materialele disponibile, aceasta este o idee politică aflată la stadiul de propunere și nu există încă un act de înființare, un mandat sau o listă de membri.

González Pons a anunțat și continuarea dezbaterii printr-o conferință parlamentară la 18 noiembrie, axată în special pe violența împotriva femeilor în politică. Evenimentul ar putea oferi o nouă etapă de contribuții înainte de finalizarea recomandării, dar agenda și rezultatele sale trebuie tratate separat de documentul pe care Comisia îl pregătește.

Calendarul indicat în programul forumului și de reprezentanta DG JUST plasează prezentarea recomandării și a ghidului până la sfârșitul lui 2026. Până la publicarea documentelor finale nu sunt cunoscute formularea completă a recomandărilor, mecanismele precise de monitorizare sau eventualele angajamente pe care Comisia le va propune partidelor, parlamentelor și altor actori. Procesul se află încă în faza de pregătire și consultare.