Comisia propune vot cu majoritate calificată pentru clustere și foi de parcurs pentru Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru

Comisia Europeană propune modificarea modului în care Uniunea gestionează viitoarele extinderi, prin folosirea majorității calificate pentru deschiderea clusterelor de negociere și alte decizii intermediare, integrarea mai rapidă a candidaților în anumite politici ale UE și garanții mai puternice împotriva regresului democratic după aderare. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a anunțat în prezentarea pachetului „Preparing for a wider Union” că Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru sunt cele patru țări aflate în prezent în avangarda procesului și vor primi foi de parcurs individuale la 28 octombrie.

Pachetul adoptat de Comisie la 6 octombrie încearcă să pregătească simultan cele două părți ale următoarei extinderi. Țările candidate trebuie să continue reformele necesare pentru aderare, iar Uniunea trebuie să își adapteze mecanismele de decizie, politicile și bugetul pentru a putea funcționa cu mai mulți membri. Analiza Comisiei este structurată în jurul guvernanței, valorilor, politicilor europene și finanțării.

Una dintre cele mai importante propuneri privește chiar mecanismul negocierilor de aderare. Comisia recomandă folosirea votului cu majoritate calificată pentru deschiderea clusterelor și pentru alte decizii intermediare, în locul dependenței de unanimitate la fiecare asemenea etapă. Obiectivul este reducerea situațiilor în care un singur stat membru poate opri avansarea tehnică a unui candidat chiar dacă majoritatea celorlalte guverne consideră că acesta îndeplinește condițiile.

Propunerea nu înseamnă că aderarea finală ar deveni automată și nici că statele membre și-ar pierde controlul asupra primirii unui nou membru. Ea privește etapele intermediare ale negocierilor, iar schimbarea trebuie încă discutată și acceptată instituțional. Comisia vorbește despre folosirea mai eficientă a posibilităților existente în tratate, alături de clauzele-pasarelă și cooperarea consolidată în alte domenii în care unanimitatea produce blocaje.

Kos a explicat că direcția aleasă pentru candidați este o formă mai ambițioasă de integrare graduală. Comisia discutase anterior trei variante pentru evoluția metodologiei: păstrarea situației actuale, integrarea graduală consolidată și o a treia opțiune denumită „reversed membership”. Potrivit comisarului, statele membre nu au susținut această ultimă variantă, iar executivul european dezvoltă acum cea de-a doua cale.

Distincția este importantă pentru statutul viitorilor membri. Kos a spus că integrarea graduală nu este o alternativă la apartenența deplină la Uniunea Europeană, ci un accelerator al procesului de extindere. Candidații care îndeplinesc anumite condiții ar putea primi mai devreme unele dintre beneficiile integrării, fără ca această participare sectorială să înlocuiască drepturile pe care le oferă aderarea.

Comisia stabilește două condiții centrale pentru acest mecanism: progresul reformelor și alinierea strategică la Uniunea Europeană. Kos a prezentat alinierea strategică drept un element esențial al noii abordări, ceea ce înseamnă că participarea anticipată nu va depinde exclusiv de transpunerea legislației sau de capacitatea administrativă.

Candidații suficient de pregătiți ar putea fi integrați mai profund în domenii considerate strategice atât pentru ei, cât și pentru actualele state membre. Kos a enumerat energia, transportul, inteligența artificială, securitatea și apărarea, iar documentele oficiale ale Comisiei indică în mod expres energia, transportul, digitalizarea și apărarea.

Participarea nu ar fi definitivă odată acordată. Comisia propune ca integrarea graduală să rămână condiționată și reversibilă, astfel încât accesul la anumite politici sau mecanisme să poată fi redus dacă un candidat încetează să îndeplinească reformele, condițiile sectoriale sau cerințele de aliniere.

Executivul intenționează să organizeze dialoguri anuale cu partenerii din procesul de extindere pentru evaluarea progreselor și identificarea unor noi oportunități de integrare. În conferința din 6 octombrie, Kos a explicat că pentru cele patru țări cele mai avansate vor exista și discuții individuale privind integrarea graduală.

Aceste dialoguri vor analiza două situații. Prima privește domeniile în care candidatul este deja suficient de avansat încât un sprijin suplimentar din partea UE, inclusiv financiar, poate accelera integrarea într-un sistem european. A doua privește domeniile în care aprofundarea integrării candidatului este în interesul strategic al Uniunii, inclusiv pentru obiectivul de a face Europa mai autonomă.

Moldova intră explicit în această categorie. Kos a identificat Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina drept cei patru „frontrunners”, țările care au ajuns suficient de departe în proces pentru ca o foaie de parcurs individuală să fie utilă. Ea a legat poziția Moldovei atât de ritmul reformelor, cât și de menținerea direcției europene în condițiile presiunilor ruse.

La 28 octombrie, odată cu pachetul anual de extindere, Comisia intenționează să publice foi de parcurs indicative pentru cele patru țări. Kos a spus că documentele vor conține pașii următori, termene orientative și rezultate concrete și că vor fi diferite de la un candidat la altul, pentru că fiecare se află într-un alt punct al negocierilor.

Aceasta nu reprezintă stabilirea unor date garantate de aderare. Comisia insistă că parcursul continuă să depindă de realizările individuale ale fiecărui candidat și că foile de parcurs nu creează scurtături. Termenele vor fi orientative și dependente de continuarea reformelor.

În cazul Moldovei, noua abordare se adaugă procesului de integrare sectorială deja vizibil prin mecanisme precum SEPA, tranzitul comun și apropierea de sistemele europene de roaming. Comisia încearcă acum să transforme asemenea exemple într-un proces mai structurat, prin care accesul anticipat poate fi extins către domenii strategice.

Pentru Ucraina, pachetul ridică o problemă suplimentară legată de agricultură. Comisia consideră că dimensiunea, structura și productivitatea sectorului agricol ucrainean necesită analizarea unor aranjamente specifice pentru anumite produse sensibile, astfel încât aderarea să nu producă efecte disproporționate asupra fermierilor din actualele state membre.

Aceste măsuri nu ar exclude Ucraina din politica agricolă comună după aderare și nici nu ar crea automat un statut permanent diferit. Condițiile exacte ar urma să fie negociate în procesul de aderare și, dacă este necesar, incluse în tratatul final.

Kos a adăugat că evaluarea asupra agriculturii ucrainene va fi luată în calcul și atunci când se va discuta deschiderea Clusterului 5 cu Ucraina. Comisarul a spus că speră ca această discuție să înceapă în următoarele săptămâni. Aceasta nu înseamnă că deschiderea clusterului a fost deja convenită sau că va avea loc automat în acest interval.

Pachetul Comisiei încearcă în paralel să răspundă temerilor privind regresul democratic după aderare. Viitoarele tratate ar urma să conțină garanții sectoriale mai puternice în domenii precum economia, piața internă și justiția și afacerile interne, care să poată fi utilizate pentru o perioadă mai lungă după intrarea unui stat în UE.

Comisia propune și o nouă garanție instituțională pentru încălcări grave ale valorilor prevăzute la articolul 2 din Tratatul UE și ale principiului cooperării loiale. În cazurile cele mai grave, instrumentele avute în vedere ar putea permite reducerea finanțării europene sau restrângerea unor drepturi de vot în Consiliu.

Kos a insistat însă că scopul nu este construirea unei Uniuni cu două categorii de membri. Noii membri trebuie să aibă aceleași drepturi ca cei existenți, iar garanțiile ar fi activate numai dacă apar încălcări. În conferința de presă, ea a precizat și că o eventuală perioadă tranzitorie de 15 ani pentru asemenea garanții nu este o regulă stabilită unilateral: ar trebui negociată cu statul candidat și ar deveni parte a tratatului său de aderare numai dacă este convenită.

Comisarul a mai anunțat că documentele juridice prin care Comisia își detaliază viziunea asupra acestor garanții urmează să fie transmise Consiliului, deschizând negocierea cu statele membre asupra formei lor efective.

O a doua problemă privește disputele bilaterale. Documentul Comisiei deschide posibilitatea ca un nou membru să se angajeze pentru o perioadă limitată să nu blocheze viitoare extinderi din cauza unor astfel de dispute.

Kos a clarificat că această componentă ar funcționa printr-o declarație specială și voluntară a noului stat membru. Declarația nu ar face parte din tratatul de aderare, iar statul respectiv s-ar angaja să nu folosească veto-ul asupra procesului de extindere pentru probleme bilaterale. Propunerea nu se aplică retroactiv actualelor state membre și nu elimină drepturile pe care un nou membru le-ar avea după aderare.

Pozițiile prezentate în aceeași zi de Renew Europe susțin o parte importantă a acestei direcții. Valérie Hayer, eurodeputată franceză și președinta grupului, a pledat pentru combinarea unei flexibilități mai mari cu respectarea criteriului meritului, iar Hilde Vautmans, eurodeputată belgiană și coordonatoarea Renew în Comisia pentru afaceri externe, a cerut Uniunii să răspundă prin progres concret atunci când un candidat îndeplinește reformele.

Renew a pus în discuție și o participare mai vizibilă a candidaților în instituțiile europene înainte de aderare, inclusiv ideea unor „comisari observatori”. Această propunere trebuie separată de pachetul Comisiei: documentele adoptate la 6 octombrie prevăd integrarea graduală în politici și mecanisme europene, dar nu instituie un sistem de comisari observatori.

Comisia consideră în același timp că următoarea extindere poate fi gestionată fără ca o reformă generală a tratatelor să devină o condiție prealabilă. O serie de schimbări ar putea fi realizate prin instrumentele juridice existente, prin clauze-pasarelă, cooperare consolidată și prevederi introduse în tratatele de aderare.

Această poziție nu închide dezbaterea privind modificarea tratatelor. Ea înseamnă că executivul european nu dorește ca o reformă generală a dreptului primar să devină automat o condiție care trebuie îndeplinită înainte ca următorii candidați să poată intra în Uniune.

Pachetul va intra acum în negocierile politice cu statele membre și Parlamentul European. Liderii UE urmează să discute extinderea și reformele la Consiliul European din 15–16 octombrie, după ce în iunie au decis deja să organizeze în această toamnă o discuție strategică asupra modului în care extinderea trebuie însoțită de pregătirea internă a Uniunii.

Pentru Moldova și celelalte trei țări aflate în avangarda procesului, următorul reper concret este 28 octombrie. Atunci Comisia ar trebui să transforme direcția generală prezentată acum într-un set de foi de parcurs individuale. Pentru Uniunea Europeană, următoarea întrebare este dacă statele membre vor accepta instrumentele propuse pentru reducerea blocajelor și pentru protejarea funcționării UE după o nouă extindere.