Comisia și Agenția Spațială Europeană vor să reunească cererea de lansări pentru a susține accesul independent al Europei la spațiu

Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA) se angajează să reunească cererea europeană de lansări spațiale și să devină clienți de referință pentru furnizorii europeni, potrivit președintei Comisiei, Ursula von der Leyen. Obiectivul este să ofere industriei comenzi mai previzibile, care să susțină investițiile și să păstreze capacitatea Europei de a ajunge în spațiu prin mijloace proprii.

În intervenția pregătită pentru Summitul Internațional pentru Spațiu de la Paris, von der Leyen prezintă această orientare comună cu ESA drept răspuns la solicitările companiilor pentru o cerere clară și stabilă. Europa dispune de lansatoarele Ariane 6 și Vega-C și de o nouă generație de întreprinderi din sector, însă președinta Comisiei susține că aceste capacități trebuie sprijinite printr-o acțiune comună a Comisiei, ESA și guvernelor naționale.

Mecanismul urmărit este folosirea cererii europene pentru a susține furnizorii de lansări pe termen lung. Instituțiile care cumpără asemenea servicii ar oferi industriei o bază de clienți pe care să își poată construi investițiile și extinderea activității. Intervenția nu precizează un număr de lansări, o valoare a comenzilor sau un calendar pentru aplicarea acestei orientări comune.

Accesul la orbită este prezentat împreună cu o a doua cerință: Europa să poată utiliza propriile sisteme spațiale în condiții de criză. Textul publicat pentru intervenția președintei Comisiei formulează astfel miza: „Într-o criză, Europa trebuie să dispună de conectivitate în propriile condiții.” Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este exemplul invocat pentru rolul comunicațiilor prin satelit în menținerea legăturii dintre militari și al imaginilor satelitare în observarea mișcărilor de la distanță.

Pentru comunicațiile securizate, von der Leyen reia accelerarea constelației europene IRIS² și indică primele lansări începând din 2029. Până atunci, potrivit președintei Comisiei, Europa pune în comun capacități existente pentru a furniza asemenea servicii. Calendarul lansărilor privește astfel o infrastructură aflată încă în dezvoltare.

IRIS² ar urma să combine sateliți aflați pe orbită terestră joasă, pentru conexiuni mai rapide, cu sateliți pe orbită terestră medie, care acoperă suprafețe mai mari. Comisia prevede comunicații criptate pentru instituții publice și sprijin pentru intervenții în caz de dezastre sau întreruperi ale rețelelor. Utilizările urmărite includ apărarea și supravegherea frontierelor și a spațiului maritim.

Protejarea acestor capacități este obiectivul atribuit scutului spațial european. Von der Leyen descrie un sistem care să reunească resursele europene, să îmbunătățească protecția împotriva bruiajului și a falsificării semnalelor de navigație și să acopere lipsuri precum avertizarea timpurie din spațiu și protecția sateliților. Ea invocă perturbarea navigației avioanelor civile și atacurile cibernetice asupra rețelelor satelitare pentru a explica de ce securitatea infrastructurii din spațiu privește și serviciile de pe Pământ.

Ambiția industrială are și o componentă bugetară. Președinta Comisiei cere menținerea propunerii de 131 de miliarde de euro pentru apărare, securitate și spațiu în viitorul buget multianual al UE, în cadrul Fondului european pentru competitivitate. Suma acoperă împreună cele trei domenii, iar intervenția o prezintă ca propunere care trebuie încă susținută până la aprobare.

Von der Leyen invocă și mobilizarea a două miliarde de euro de capital de risc prin facilitatea de investiții CASSINI, destinată companiilor spațiale europene. Separat, fondul Scaleup Europe, de cinci miliarde de euro, vizează tehnologii strategice care includ sectorul spațial. Cele două instrumente au, așadar, sfere diferite, iar valorile lor nu reprezintă comenzi de lansare anunțate la summit.

Argumentul pentru aceste investiții pornește de la dependența deja existentă de serviciile spațiale. Potrivit președintei Comisiei, Galileo este folosit de peste 4,5 miliarde de dispozitive și furnizează atât navigație, cât și sincronizarea precisă de care depind sistemele financiare și rețelele electrice. Copernicus oferă date pentru gestionarea incendiilor, inundațiilor și monitorizarea schimbărilor climatice. Angajamentul privind lansările urmărește să păstreze în Europa capacitatea industrială necesară dezvoltării unor asemenea sisteme, dar comenzile concrete care l-ar pune în practică rămân de precizat.