Comisia Europeană a concentrat sprijinul tehnic pentru reforme în mai puține proiecte, de dimensiuni mai mari și comune mai multor state, după scăderea finanțării acestora de la 117 milioane de euro în ciclul 2025 la 48 de milioane în 2026, a explicat Declan Costello în Parlamentul European, la 3 noiembrie. Oficialul a legat schimbarea de redistribuirea personalului către închiderea Mecanismului de redresare și reziliență și de orientarea asistenței către priorități europene comune. Eurodeputații au întrebat cum vor fi acoperite nevoile administrațiilor locale și ale reformelor sociale, într-un program cu resurse mai reduse.
Pe scurt
-
Declan Costello a comparat în audiere finanțarea proiectelor TSI din ciclurile 2025 și 2026: 117 milioane de euro și, respectiv, 48 de milioane. Raportul scris consemnează 118 milioane pentru selecția din 2025. Bugetele anuale programate sunt un indicator distinct: 121 de milioane în 2025 și 52,5 milioane în 2026.
-
Pentru ciclul 2025, statele au depus 885 de cereri până la 31 octombrie 2024. Au fost selectate 397, reunite în 136 de proiecte; aproximativ două treimi dintre proiecte erau asociate inițiativelor-fanion ale Comisiei, iar 30% implicau mai multe state.
-
Comisia favorizează proiecte comune mai mari și mai strâns legate de recomandările europene de reformă. Costello a invocat închiderea mecanismului de redresare și utilizarea resurselor limitate, în timp ce eurodeputații au cerut garanții pentru dimensiunea locală și socială a sprijinului.
-
Academia de reglementare în energie reunește toate cele 27 de state membre într-un program de trei ani. Costello a indicat o valoare de circa 10 milioane de euro; inițiativa oferă formare și expertiză, fără să creeze o nouă agenție de reglementare.
-
Achizițiile publice au reprezentat 26% din bugetul ciclului TSI 2025. Procentul descrie metoda de contractare, fără să arate cât au primit marile firme de consultanță.
-
Curtea de Conturi Europeană a constatat limite ale sprijinului TSI pentru implementarea reformelor PNRR din administrația publică. Durata medie de aproximativ doi ani, de la cerere la încheierea proiectului, poate face dificilă rezolvarea unor blocaje urgente.
-
Termenul cererilor pentru ultimul ciclu, cel din 2027, a fost 31 octombrie 2026. Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune integrarea asistenței în noile mecanisme bugetare, în locul continuării TSI ca program autonom; această arhitectură nu este încă adoptată.
Declan Costello, directorul general al Grupului operativ pentru reforme și investiții al Comisiei, a prezentat bilanțul Instrumentului de sprijin tehnic (TSI) într-o reuniune comună a comisiilor parlamentare pentru bugete și pentru afaceri economice și monetare. Audierea anuală a oferit explicații despre reducerea finanțării și noua selecție a proiectelor, fără să adopte o nouă decizie bugetară.
TSI pune la dispoziția administrațiilor expertiză pentru proiectarea și aplicarea reformelor: studii, consiliere, formare, schimburi între instituții sau sprijin pentru modificarea legislației și a procedurilor. Programul poate ajuta, de exemplu, o administrație fiscală să-și modernizeze activitatea ori o autoritate să aplice reguli europene noi. Comisia organizează și finanțează asistența; instrumentul nu transferă direct statelor bani pentru investiții în infrastructură și nu cere cofinanțare națională.
În explicația privind finanțarea, Costello a spus că proiectele sprijinite în ciclul 2025 au avut o valoare de 117 milioane de euro, față de 48 de milioane în 2026. Raportul anual al Comisiei consemnează 118 milioane de euro pentru selecția din 2025. Cele două valori pentru acel an provin din raportări diferite și nu sunt reconciliate în explicațiile prezentate la audiere.
Separat, raportul indică o programare bugetară de 121 de milioane de euro pentru 2025 și 52,5 milioane pentru 2026. Aceste credite anuale nu sunt identice cu finanțarea proiectelor dintr-un ciclu și nici cu plățile efectiv realizate. Programarea totală pentru 2021–2027 a fost revizuită de la 864,4 milioane la 765,3 milioane de euro, după diminuarea creditelor din 2025 și 2026 și ajustarea sumelor solicitate pentru ultimul an.
Reducerea resurselor a urmat unui ciclu cu cerere record. Până la 31 octombrie 2024, statele membre depuseseră 885 de solicitări pentru ciclul 2025, cu un cost estimat la 318 milioane de euro, de aproximativ două ori și jumătate peste finanțarea disponibilă. După retragerea a trei cereri, Comisia a evaluat 882. A selectat inițial 390, apoi încă șapte când au devenit disponibile fonduri suplimentare.
Cele 397 de cereri aprobate au fost reunite în 136 de proiecte, deoarece o singură inițiativă comună poate răspunde solicitărilor mai multor state. Aproximativ 66% dintre proiecte erau legate de inițiative-fanion promovate de Comisie pentru priorități europene. În același ciclu, 41 de proiecte implicau mai multe țări, reprezentând 30% din total, față de 25% în ciclul 2024. Cererile pentru proiecte multinaționale au reprezentat 38% dintre cele depuse și 56% dintre cele selectate.
Reorganizarea administrativă a început înaintea audierii. La 1 februarie 2025, direcția generală care gestiona sprijinul pentru reforme a fost integrată cu structura responsabilă de mecanismul de redresare. Noua structură, SG REFORM, gestionează TSI, implementarea mecanismului de redresare și coordonarea Semestrului european, procesul prin care UE urmărește politicile economice, bugetare, sociale și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
Costello a explicat că o parte din personal a fost redistribuită pentru finalizarea Mecanismului de redresare și reziliență, prin care sunt finanțate planurile naționale de redresare. Statele au avut termen până la 31 august 2026 pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor și până la 30 septembrie pentru ultimele cereri de plată. Comisia trebuie să efectueze plățile până la sfârșitul anului; în această etapă, activitatea sa se concentrează asupra evaluării cererilor și verificării dovezilor prezentate de state.
În paralel, selecția TSI a fost orientată spre proiecte mai mari, cu o legătură mai strânsă cu recomandările specifice fiecărei țări și cu politicile comune ale Uniunii. Comisia urmărește să organizeze expertiza pentru administrații care întâmpină dificultăți similare. În ciclul 2025, de exemplu, 14 state au cooperat pentru aplicarea legislației fiscale, simplificarea procedurilor fiscale și vamale și reducerea sarcinilor administrative pentru IMM-uri. Alte opt au primit sprijin pentru aplicarea mecanismului european de ajustare a carbonului la frontieră.
Academia de reglementare în energie ilustrează noua orientare. Programul de trei ani, finanțat prin TSI 2026 și implementat de Institutul Universitar European, prin Florence School of Regulation, reunește participanți din toate cele 27 de state membre. Costello a prezentat-o drept primul proiect TSI la care au decis să participe toate statele și a indicat o valoare de aproximativ 10 milioane de euro.
Academia oferă formare, ateliere și consultări pentru autorități și ministere, în domenii precum organizarea pieței de electricitate, contractele pentru diferență, integrarea regenerabilelor, investițiile în rețele și cooperarea transfrontalieră. Lansarea publică a avut loc la Florența, în septembrie. Inițiativa dezvoltă competențele instituțiilor existente și nu preia atribuțiile agenției europene ACER ori ale reglementatorilor naționali.
Eurodeputații au pus în discuție accesul autorităților locale și regionale, unde lipsa experților poate afecta reforme care nu sunt împărtășite de mai multe țări. Costello a amintit că TSI a sprijinit și proiecte solicitate de un singur stat, inclusiv pentru autorități regionale sau municipale. El a invocat însă un compromis între asistența adaptată unor nevoi locale și dimensiunea pe care o pot atinge proiectele comune, în condițiile presiunii asupra resurselor.
Autoritățile regionale și locale rămân eligibile pentru sprijin. Cererile către Comisie sunt transmise prin autoritatea națională coordonatoare; participarea unei instituții la pregătirea unei solicitări nu echivalează cu selectarea sa pentru finanțare. Apelul pentru 2027 păstrează acest mecanism și încurajează intervenții comune mai multor state.
O altă întrebare a vizat dimensiunea socială a programului și riscul ca apropierea de recomandările economice europene să transforme asistența tehnică într-un instrument de condiționare bugetară. Costello a arătat că proiectele din 2025 au inclus piața muncii, protecția socială, sănătatea, îngrijirea de lungă durată, educația și competențele, alături de administrația fiscală și vamală. Sprijinul TSI pornește de la cererile statelor membre, iar prioritățile europene influențează selecția acestora.
Parlamentarii au cerut și mai multă claritate despre furnizorii privați, inclusiv sumele primite de marile firme de consultanță. Raportul anual arată că administrarea indirectă, prin organizații internaționale și alte entități evaluate potrivit normelor UE, a reprezentat 55% din bugetul ciclului 2025. Achizițiile publice au reprezentat 26%, iar granturile 15%. Ponderea administrării indirecte era sub cea de 66% din 2024, dar peste nivelul de 47% din 2023.
Procentul aferent achizițiilor publice descrie o metodă de contractare, nu suma încasată de un anumit grup de consultanți. Costello nu a oferit o defalcare pe companii a plăților către marile firme, dar a spus că informațiile despre contractele-cadru, consorții și contractele individuale sunt publice.
Schimbarea priorităților are loc pe fondul criticilor formulate de Curtea de Conturi Europeană privind sprijinul TSI pentru implementarea reformelor PNRR din administrația publică. Autoritățile auditate au considerat în general proiectele utile, însă auditorii au constatat că acestea aveau uneori un domeniu prea general pentru a rezolva dificultățile specifice de implementare.
Potrivit Curții, între cererea unui stat și finalizarea proiectului de asistență trec în medie aproximativ doi ani. Autoritățile pot primi între timp studii, ateliere sau alte rezultate intermediare, dar acestea nu ajung întotdeauna la timp pentru jaloanele cu termene apropiate. Auditorii au identificat și lipsa unei proceduri care să acorde explicit prioritate blocajelor neprevăzute sau întârzierilor în aplicarea reformelor, precum și limite ale raportării privind utilizarea expertizei primite.
Pentru ultimul ciclu TSI, cel din 2027, termenul solicitărilor a fost 31 octombrie 2026. Comisia a propus cinci domenii comune: achiziții pentru apărare, spațiul european de date pentru achiziții publice, calitatea statisticilor privind deșeurile electronice, autorizarea rețelelor și a proiectelor de energie regenerabilă și utilizarea instrumentelor financiare ale băncilor naționale de promovare a investițiilor. Acestea sunt prioritățile apelului, nu o listă de proiecte deja aprobate.
După 2027, propunerea Comisiei pentru noul buget multianual nu continuă TSI ca program autonom în forma actuală. Statele ar putea utiliza o parte din alocările pentru planurile naționale și regionale de parteneriat pentru asistența necesară reformelor și investițiilor. Comisia ar putea finanța la rândul său intervenții prin componenta europeană propusă, EU Facility.
Parlamentul și Consiliul nu au adoptat încă această arhitectură. Curtea de Conturi cere ca viitorul sistem să identifice mai devreme nevoile administrațiilor, să poată interveni flexibil la apariția blocajelor și să urmărească mai clar rezultatele asistenței. În opinia auditorilor, aranjamentele operaționale propuse nu sunt încă suficient de definite pentru a stabili dacă vor corecta limitele constatate.
