Eurodeputatul Michał Szczerba a prezentat marți, 3 noiembrie, în Comisia pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului European, progresele negocierilor privind mobilitatea militară și punctele politice care împiedică încheierea unui acord. Coraportorul a anunțat că negociatorii au convenit provizoriu menționarea explicită a Ucrainei și Republicii Moldova în viitorul regulament, precum și o referire la condițiile de muncă din transporturi. Bilanțul său privește trilogul din 20 octombrie; controalele asupra transporturilor, modificarea autorizațiilor și sistemul digital rămân în negociere, înaintea următoarei reuniuni politice din 9 decembrie.
Pe scurt
-
Szczerba a raportat în SEDE, la 3 noiembrie, rezultatele trilogului din 20 octombrie. Înțelegerile prezentate sunt provizorii, iar regulamentul nu este adoptat.
-
Negociatorii au acceptat, potrivit coraportorului, numirea explicită a Ucrainei și Moldovei și o referire la condițiile de muncă din sectorul transporturilor. Menționarea celor două țări nu acordă automat drepturi de tranzit militar.
-
Parlamentul vrea să păstreze anexa privind operațiunile acoperite de autorizații permanente în regulament. Szczerba a relatat că transferarea ei într-un act ulterior, susținută de Consiliu, ridică probleme de aplicare și control parlamentar.
-
Rămân deschise controalele transporturilor militare, condițiile suspendării, revocării sau modificării autorizațiilor și compromisul privind sistemul digital de informații.
-
Coraportorul a anunțat cel puțin șapte reuniuni tehnice suplimentare și un trilog la 9 decembrie. Obiectivul este un acord până la plenara din decembrie, nu o dată de intrare în vigoare deja stabilită.
Intervenția din ședința SEDE a adus în fața eurodeputaților stadiul discuțiilor dintre Parlament și Consiliu, după a doua rundă de negocieri interinstituționale. Szczerba, eurodeputat PPE din Polonia, a descris progrese importante, dar a precizat că mai multe subiecte sensibile politic nu sunt rezolvate. El negociază dosarul împreună cu Roberts Zīle, eurodeputat ECR din Letonia și coraportor din partea Comisiei pentru transport și turism.
În privința Ucrainei și Republicii Moldova, Szczerba a explicat că înțelegerea permite numirea directă a celor două țări, fără a aștepta un acord asupra definiției unei categorii mai largi de parteneri. Aceasta clarifică referirea la ele în textul negociat, dar nu stabilește prin ea însăși ce facilități vor primi sau în ce condiții se vor desfășura transporturile militare. Aceste efecte depind de formularea regulamentului final.
Coraportorul a raportat și acceptarea unei referiri explicite la condițiile de muncă din sectorul transporturilor, o prioritate a grupului Socialiștilor și Democraților. În aceeași ședință, Elio Di Rupo a insistat asupra protejării lucrătorilor și a păstrării utilității civile a infrastructurii cu dublă utilizare. Accelerarea deplasărilor militare trebuie astfel coordonată cu drepturile angajaților și cu funcționarea transportului civil.
Una dintre divergențele prezentate în SEDE privește anexa I și operațiunile care pot beneficia de autorizații permanente. Potrivit explicației lui Szczerba, Consiliul propune scoaterea anexei din regulament și transferarea conținutului într-un act de punere în aplicare. Parlamentul cere păstrarea ei în textul legislativ, cu posibilitatea actualizării elementelor neesențiale prin acte delegate ale Comisiei.
Pentru coraportor, miza este atât operațională, cât și instituțională: regulile ar trebui să poată funcționa de la început, iar Parlamentul să își păstreze prerogativele de control. Szczerba a spus că a cerut Comisiei să accelereze actualizarea anexelor și că instituția s-a angajat să prezinte noile versiuni până la sfârșitul lunii noiembrie. Acesta este calendarul relatat de negociator, nu confirmarea adoptării unor anexe noi.
Un alt punct sensibil rămâne regimul controalelor asupra transporturilor militare. Szczerba a explicat că discuțiile au fost amânate, iar condițiile și justificarea suspendării, revocării sau modificării autorizațiilor nu sunt încă stabilite. Compromisul trebuie să reducă întârzierile fără să ignore responsabilitățile statelor pentru securitate și utilizarea propriului teritoriu.
Sistemul digital de informații pentru mobilitate militară face parte, la rândul său, din pachetul încă negociat. Coraportorul a arătat că Parlamentul era pregătit să accepte compromisuri asupra unor puncte tehnice, dar le-a păstrat deschise pentru un acord asupra ansamblului. În mandatul său inițial, Parlamentul ceruse accelerarea introducerii sistemului și interoperabilitate cu NATO; aceste cereri nu trebuie confundate cu un compromis final deja acceptat de Consiliu.
În ședință au fost raportate și progrese privind alocarea traseelor feroviare în regim de urgență. Această procedură privește capacitatea disponibilă pe o rută și într-un interval, fiind distinctă de autorizarea transportului militar. Referirea la condițiile de muncă și regulile feroviare rămâne parte a înțelegerilor provizorii, în timp ce funcționarea mecanismului european de urgență trebuie convenită în ansamblul regulamentului.
Szczerba a anunțat cel puțin șapte reuniuni tehnice interinstituționale suplimentare înaintea trilogului din 9 decembrie. El și-a exprimat încrederea că un acord poate fi obținut până la sesiunea plenară din decembrie. Calendarul reprezintă obiectivul negociatorilor și presupune rezolvarea divergențelor, urmată de aprobările formale necesare.
Viitorul regulament urmărește să simplifice deplasarea personalului, echipamentelor și bunurilor militare și să faciliteze folosirea infrastructurii cu rol civil și militar. Dosarul a fost propus de Comisie în noiembrie 2025, iar Parlamentul și Consiliul și-au stabilit mandatele de negociere în vara acestui an. Prezentarea din SEDE din 3 noiembrie este, așadar, un bilanț parlamentar al progreselor și al deciziilor încă necesare, nu anunțul adoptării unui nou regim european de tranzit.
Actualizare editorială, 4 noiembrie 2026: articolul a fost refăcut pentru a reflecta prezentarea din ședința SEDE din 3 noiembrie și pentru a distinge această dată de trilogul din 20 octombrie, la care se referă bilanțul negocierilor.
