Comisiile pentru mediu (ENVI) și sănătate publică (SANT) ale Parlamentului European cer Comisiei Europene să dezvolte un mecanism european pentru transplanturile renale încrucișate, după modelul acordurilor existente între unele state membre. Solicitarea, aprobată la 10 noiembrie 2026, urmărește să extindă posibilitățile de găsire a unui rinichi compatibil pentru pacienții care au un donator viu dispus să îi ajute, dar cu care nu sunt compatibili medical. Este o propunere legislativă, fără un program european nou deschis deja pacienților.
Pe scurt
-
Comisiile ENVI și SANT cer Comisiei un mecanism european de transplant renal încrucișat, după modelul cooperărilor existente între state.
-
Un donator incompatibil cu pacientul pe care vrea să îl ajute poate fi compatibil cu un pacient din altă pereche. Schimbul presupune evaluarea ambelor perechi și confirmarea compatibilității.
-
Participarea este voluntară și nu garantează un transplant. Consimțământul, protecția donatorilor și organizarea intervențiilor rămân condiții esențiale.
-
Votul de 54–18–16 privește aceeași directivă relatată în știrea despre microorganisme. Textul urmează să fie examinat în plen, orientativ la 23 noiembrie; nu există un termen de lansare anunțat pentru mecanismul renal.
Într-un transplant renal încrucișat, două perechi formate dintr-un donator și un pacient pot depăși incompatibilitatea dintre membrii fiecărei perechi. Donatorul primei perechi poate oferi un rinichi pacientului din a doua, iar donatorul celei de-a doua poate dona primului pacient, dacă evaluările medicale confirmă compatibilitatea. Schimbul privește rinichii donați, fără ca fiecare donator să fie compatibil cu persoana pentru care a dorit inițial să doneze.
Ghidul NHS Blood and Transplant, autoritatea britanică pentru donare și transplant, explică faptul că incompatibilitatea poate ține de grupa de sânge sau de caracteristicile imunologice, inclusiv tipul tisular HLA. Mecanismul poate implica două perechi sau un grup mai mare. Participanții trec prin evaluări medicale înainte de includere, iar o combinație identificată trebuie confirmată prin teste suplimentare de compatibilitate.
Un număr mai mare de perechi participante poate crește șansele de găsire a unei combinații potrivite. Acesta este și sensul cooperării transfrontaliere urmărite de eurodeputați: căutarea să nu se limiteze la perechile dintr-un singur sistem național. Rezultatul nu este garantat. NHS arată că unii participanți nu găsesc o potrivire, chiar într-un program organizat, iar identificarea unui donator nu elimină riscurile intervenției sau posibilitatea ca transplantul să nu poată avea loc.
Cooperarea necesită și organizarea intervențiilor, transportului și schimbului de informații medicale. În schema britanică descrisă de NHS, operațiile au loc de regulă în centrele locale, iar rinichii sunt transportați între centrele implicate; deplasarea unui donator sau a unui pacient poate fi convenită în anumite situații. Acesta este un exemplu de funcționare a unui program existent, nu o regulă de transport adoptată pentru viitorul mecanism al UE.
Consimțământul și protecția donatorului rămân esențiale. NHS precizează că participarea la schimb nu înlătură dreptul donatorului de a se retrage înaintea operației. Organizarea unui schimb transfrontalier presupune respectarea cerințelor medicale și juridice ale programelor participante, coordonarea centrelor și continuitatea îngrijirii. Votul comisiilor nu stabilește criterii comune de înscriere pentru toți pacienții din UE.
Eurodeputații cer menținerea donației voluntare și neremunerate și excluderea utilizării comerciale a organelor. Separat, într-o poziție din 2018, Comitetul pentru transplanturi al Consiliului Europei a susținut programe echitabile de schimb renal și a avertizat împotriva exploatării inegalităților financiare dintre perechi sau țări. Avertismentul viza în special modele de schimb în care accesul la tratament al unei persoane vulnerabile financiar este condiționat de aducerea unui donator în program. Nu este o evaluare nouă a propunerii Parlamentului.
Solicitarea privind schimburile de rinichi face parte dintr-o directivă mai amplă, care actualizează regulile pentru microorganisme modificate genetic și pentru conservarea ori procesarea organelor. În componenta medicală, comisiile susțin și simplificarea autorizării în situații de nevoie medicală urgentă, precum și un sistem european de alertă pentru schimbul rapid de informații despre complicații, inclusiv respingerea organului și reacțiile alergice. Aceste propuneri privesc cadrul de siguranță al transplanturilor și nu reprezintă o modificare generală a priorității pacienților pe listele de așteptare.
Poziția comună ENVI–SANT a fost aprobată cu 54 de voturi pentru, 18 împotrivă și 16 abțineri. Este același vot relatat de 2eu.brussels în articolul despre microorganismele modificate genetic, nu o a doua decizie asupra transplanturilor. Consiliul UE și-a stabilit propriul mandat de negociere la 16 iunie; acesta clarifică, între altele, regulile pentru procesarea organelor și protecția datelor, fără să însemne acceptarea tuturor amendamentelor parlamentare.
Textul comisiilor trebuie supus plenului Parlamentului, înaintea negocierilor cu Consiliul asupra formei finale. Observatorul legislativ indică orientativ 23 noiembrie pentru examinarea în primă lectură. Calendarul nu este o dată de lansare a mecanismului renal: comunicatul Parlamentului cere dezvoltarea sa, fără să anunțe un registru european obligatoriu, reguli uniforme de participare sau un termen de deschidere a înscrierilor.
