România avea 226.695 de beneficiari ai protecției temporare la sfârșitul lui septembrie 2026, cu 3.900 mai mulți decât în august, arată datele publicate de Eurostat la 10 noiembrie. Creșterea de 1,8% a fost a doua din UE în cifre absolute, după Germania. În aceeași perioadă, totalul european a scăzut cu 61.055 de persoane, la aproximativ 4,37 milioane, în principal pe fondul unor schimbări administrative în Polonia.
Pe scurt
-
România a înregistrat cu 3.900 mai mulți beneficiari decât în august. Germania a avut cea mai mare creștere absolută, de 5.515 persoane, iar Italia s-a situat pe locul al treilea, cu 2.505.
-
La 30 septembrie, 4,37 milioane de persoane beneficiau de protecție temporară în UE, cu 1,4% mai puține decât la sfârșitul lui august. Numărul a crescut în 25 dintre cele 27 de state membre.
-
Singurele scăderi au fost în Polonia, cu 80.850 de persoane, și Cehia, cu 6.640. Eurostat explică reducerea din Polonia în principal prin trecerea la permise de ședere obișnuite și eliminarea înregistrărilor inactive.
-
În septembrie au fost emise separat 46.610 decizii noi de acordare a protecției temporare în UE. Acest indicator diferă de numărul beneficiarilor înregistrați la sfârșitul lunii.
-
Variațiile evidențelor administrative nu reprezintă un bilanț al sosirilor și plecărilor. Creșterea din România nu înseamnă că exact 3.900 de persoane au intrat în țară în septembrie.
Față de cei 222.795 de beneficiari înregistrați în România la sfârșitul lui august, totalul din septembrie a ajuns la 226.695. Germania a raportat o creștere lunară de 5.515 persoane, echivalentă cu 0,4%, iar Italia de 2.505 persoane, sau 4,4%. Clasamentul după numărul suplimentar de beneficiari diferă, așadar, de cel după ritmul procentual al creșterii.
Este a doua lună consecutivă în care România ocupă poziția a doua în clasamentul creșterilor absolute. Datele pentru august, relatate anterior de 2eu.brussels, arătau un avans de 3.440 de persoane, respectiv 1,6%, tot după Germania. Noua statistică descrie evoluția din septembrie și explică scăderea totalului european, după creșterea modestă din luna precedentă.
În Polonia, numărul beneficiarilor a scăzut cu 80.850, sau 8,6%, o reducere mai mare decât declinul net al întregii Uniuni. Eurostat o explică în principal prin trecerea unor persoane de la protecția temporară la permise de ședere obișnuite și prin eliminarea înregistrărilor inactive. În Cehia, cealaltă țară care a raportat o scădere, diminuarea a fost de 6.640 de persoane, respectiv 1,7%.
O persoană care trece la un alt statut de ședere poate continua să locuiască în Polonia fără să mai figureze în aceeași categorie statistică. De aceea, scăderea europeană de 61.055 nu dovedește că tot atâtea persoane au părăsit UE sau s-au întors în Ucraina. În mod similar, diferența din România nu permite separarea noilor sosiri de deplasările între state, schimbările de statut și actualizările registrelor.
Eurostat publică separat numărul deciziilor noi de acordare a protecției temporare. Analiza detaliată consemnează 46.610 asemenea decizii în septembrie, cu 4.255 mai multe decât în august. Acestea sunt decizii emise în cursul lunii, în timp ce totalul de 4,37 milioane reprezintă persoanele înregistrate la sfârșitul acesteia; cele două serii nu sunt interschimbabile.
Germania avea cel mai mare număr de beneficiari, 1.300.070, reprezentând 29,7% din totalul UE. Urmau Polonia, cu 858.545 de persoane și 19,6%, și Cehia, cu 391.720 și 9%. Împreună, cele trei țări concentrau peste jumătate din totalul european.
Raportat la populație, Cehia avea 35,9 beneficiari la 1.000 de locuitori, urmată de Slovacia, cu 28,0, și Cipru, cu 27,4. Media UE era de 9,7 la 1.000 de locuitori. Acest raport arată dimensiunea relativă a populației protejate, fără să măsoare singur presiunea asupra serviciilor publice sau capacitatea de integrare.
Cetățenii ucraineni reprezentau 98,5% dintre beneficiarii din UE. În defalcarea pe vârstă și sex, femeile adulte aveau o pondere de 44,1%, bărbații adulți de 27,9%, iar minorii de 28,0%. Aceste proporții exclud Franța și cazurile cu vârsta sau sexul necunoscute, potrivit notei metodologice din analiza Eurostat.
Comparațiile între țări au și alte limite. Franța exclude în general minorii din statistica protecției temporare, iar datele pentru Spania, Grecia, Irlanda și Cipru includ și unele persoane al căror statut nu mai era valabil. Practicile de radiere și frecvența actualizării evidențelor diferă între state, ceea ce poate produce variații lunare importante.
Mecanismul european a fost activat la 4 martie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. El oferă rapid protecție colectivă persoanelor strămutate, fără ca fiecare beneficiar să fie obligat să parcurgă imediat procedura obișnuită de azil. Drepturile includ șederea și accesul, în condițiile legislației aplicabile, la muncă, locuire, asistență medicală și socială și educație pentru copii.
Consiliul UE a convenit în iulie prelungirea cadrului de protecție până la 4 martie 2028. Acordul prevedea și o condiție privind respectarea obligațiilor militare ucrainene pentru noii solicitanți cărora li se aplică aceste obligații, fără să afecteze persoanele care beneficiau deja de protecție temporară. Acesta este contextul unei decizii anterioare, distinct de publicarea noilor date lunare.
