Consiliul UE adoptă reguli bugetare mai simple pentru zona euro și monitorizare post-program în funcție de riscuri

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 26 octombrie 2026 două regulamente care simplifică supravegherea bugetară a statelor din zona euro și permit adaptarea monitorizării de după programele de asistență financiară la riscurile de rambursare. Noile texte reduc raportările suprapuse, corelează proiectele de buget cu traiectoriile cheltuielilor nete și introduc posibilitatea suspendării condiționate a unor evaluări periodice pentru cinci ani. Adoptarea încheie etapa de aprobare legislativă după votul Parlamentului European din 6 octombrie; intrarea în vigoare depinde de publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Aprobarea a fost înregistrată în cele două fișe de procedură EUR-Lex la 26 octombrie, după ce actele fuseseră înscrise pe lista punctelor legislative adoptate fără dezbatere la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Luxemburg. Dosarele fuseseră negociate de Parlament și Consiliu în iunie, iar eurodeputații aprobaseră textele la 6 octombrie. Evoluția nouă este finalizarea adoptării de către Consiliu, nu renegocierea reformei fiscale.

Pachetul prezentat de Comisie în octombrie 2025 corectează suprapunerile rămase după reforma guvernanței economice din 2024. Aceasta a introdus planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu și traiectoriile cheltuielilor nete, însă unele norme mai vechi păstrau referiri la proceduri înlocuite. Simplificarea urmărește ca administrațiile să nu transmită aceleași informații prin mecanisme paralele și ca evaluarea bugetelor să folosească aceiași indicatori.

Primul regulament modifică normele privind sancțiunile bugetare și evaluarea proiectelor de buget din zona euro. El elimină din legislația mai veche procedura privind abaterea semnificativă și depozitul purtător de dobândă asociat acesteia, deoarece mecanismul nu a fost păstrat de reforma din 2024. Procedura de deficit excesiv rămâne aplicabilă, împreună cu sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea obligațiilor.

Dacă Consiliul constată, în etapa relevantă a procedurii, că un stat nu a luat măsuri efective pentru corectarea deficitului excesiv, Comisia trebuie să recomande în termen de 20 de zile o amendă de până la 0,02% din cea mai recentă estimare a PIB-ului din anul precedent. Amenda se plătește la fiecare șase luni până când Consiliul constată că au fost luate măsurile efective cerute. Decizia de sancționare este considerată adoptată dacă recomandarea nu este respinsă de Consiliu cu majoritate calificată în zece zile; acesta o poate și modifica. Adoptarea regulamentului nu aplică, prin ea însăși, o amendă vreunui stat.

Proiectele de planuri bugetare vor arăta cum bugetul anului următor respectă traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu, iar eventualele abateri trebuie explicate. Pentru statele aflate în procedură de deficit excesiv, referința este traiectoria corectivă. Sunt păstrate datele despre venituri, cheltuieli, deficit, datorie și ipoteze macroeconomice, inclusiv informații despre cheltuielile pentru educație, sănătate, ocupare și apărare. Doar descrierea măsurilor cu impact estimat sub 0,1% din PIB poate fi mai puțin detaliată.

Bugetele și planificarea multianuală trebuie în continuare să se bazeze pe prognoze macroeconomice independente. Documentele vor preciza dacă prognozele bugetare au fost elaborate sau validate de un organism independent. Pentru a reduce dublarea raportării, planurile de emisiune a datoriei vor fi comunicate în prealabil Comisiei, fără obligația paralelă față de Eurogrup. Documentele și actele transmise de Comisie Consiliului în procedurile prevăzute trebuie puse fără întârzieri nejustificate și la dispoziția Parlamentului European.

Al doilea regulament vizează statele din zona euro care se confruntă cu dificultăți grave de stabilitate financiară, riscă asemenea dificultăți sau solicită ori primesc asistență financiară. Pentru asistența preventivă, obligația Comisiei de a impune supraveghere mai strictă este legată de necesitatea adoptării unor măsuri noi de politică. Supravegherea de după programele de ajustare se va concentra asupra capacității de rambursare, a reformelor relevante și a măsurilor corective necesare, evitând suprapunerile cu monitorizarea planurilor naționale.

Rămâne în vigoare regula potrivit căreia un stat este supravegheat după program cât timp nu a rambursat cel puțin 75% din asistența primită de la alte state membre sau prin mecanismele europene vizate. Consiliul poate prelungi monitorizarea, la propunerea Comisiei, dacă riscurile de rambursare persistă. Pragul nu reprezintă o reducere a datoriei și nu înlocuiește obligațiile față de creditori.

După cel puțin cinci ani de la începerea supravegherii post-program, Comisia poate face o evaluare specifică a capacității de rambursare. Analiza ia în calcul situația economică, bugetară și financiară, implementarea planului național, dacă datoria publică depășește 90% din PIB, existența unui deficit excesiv constatat de Consiliu, sustenabilitatea datoriei și condițiile de împrumut. După avizul Comitetului economic și financiar, Comisia poate suspenda evaluările periodice pentru cinci ani dacă nu identifică riscuri semnificative de rambursare pe termen mediu.

Suspendarea nu încheie supravegherea și nu este necondiționată pe toată durata ei. Comisia trebuie să facă o nouă evaluare la expirare, dacă se schimbă situația statului în raport cu pragul datoriei de 90% sau cu constatarea unui deficit excesiv, ori dacă se înrăutățesc semnificativ perspectivele datoriei, condițiile de împrumut sau stabilitatea financiară. Rezultatele evaluărilor periodice sunt comunicate la fiecare șase luni, în colaborare cu BCE, comisiei competente a Parlamentului European, Comitetului economic și financiar și parlamentului național.

Cele două acte modifică Regulamentele 1173/2011, 473/2013 și 472/2013, care privesc zona euro. România nu intră în domeniul acestor obligații specifice, dar rămâne supusă cadrului general de guvernanță economică al Uniunii, inclusiv procedurii de deficit excesiv și cerințelor de planificare bugetară. Adoptarea nu îi acordă o derogare și nu schimbă valorile de referință pentru deficit și datorie stabilite de tratate.

Ambele regulamente prevăd intrarea în vigoare în a douăzecea zi după publicarea în Jurnalul Oficial și sunt obligatorii în toate elementele lor, aplicându-se direct în domeniul lor de aplicare. Reforma păstrează disciplina fiscală, dar urmărește raportări mai puțin repetitive și o intensitate a evaluărilor proporțională cu riscurile financiare.