Consiliul UE aprobă mandatul parțial pentru PAC 2028–2034; bugetul și plafonarea sprijinului pe suprafață rămân în negociere

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni, 26 octombrie 2026, poziția parțială de negociere a Consiliului privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028–2034, stabilind regulile pe care vor să le aplice sprijinului acordat fermierilor după 2027. Compromisul prevede o definiție obligatorie a fermierului activ, instrumente suplimentare pentru tinerii agricultori și mai multă flexibilitate națională în gestionarea riscurilor agricole. Chestiunile financiare și cele negociate transversal în viitorul buget al UE, inclusiv plafonarea și reducerea progresivă a sprijinului pe suprafață, au rămas însă în afara mandatului. Noile reguli nu sunt încă adoptate.

Acordul obținut în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit reprezintă o schimbare de etapă în reforma uneia dintre cele mai vechi politici comune ale Uniunii. După lunile de negocieri dintre state asupra beneficiarilor, structurii sprijinului și flexibilității naționale, Consiliul dispune acum de o poziție politică formală privind o parte a viitorului cadru PAC. Aceasta constituie baza pentru negocierile cu Parlamentul European, fără să însemne că regulile au fost adoptate definitiv sau că fermierii pot solicita deja sprijin în noile condiții. Caracterul parțial înseamnă și că dispozițiile financiare și cele care țin de negocierile generale privind bugetul sunt rezervate; nota explicativă exclude, de asemenea, considerentele regulamentului.

Schimbarea de arhitectură propusă este semnificativă. Actuala PAC funcționează prin doi piloni, finanțați din Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. În propunerea pentru perioada 2028–2034, sprijinul agricol ar urma să fie integrat într-o structură mai amplă, legată de planurile de parteneriat naționale și regionale. Fiecare stat ar pregăti un plan comun pentru mai multe politici europene, inclusiv agricultură, coeziune și pescuit, înlocuind o parte din programele separate ale actualului sistem. Instrumentele specifice PAC ar fi păstrate, dar organizarea și finanțarea lor s-ar modifica.

Una dintre cele mai importante schimbări privește persoanele care pot beneficia de sprijin pentru venit. Consiliul susține obligativitatea unei definiții naționale a fermierului activ, astfel încât ajutorul să fie orientat către persoanele care desfășoară efectiv o activitate agricolă minimă. Statele membre ar primi însă flexibilitate pentru a adapta definiția la structura propriilor exploatații. Această formulă urmărește să mențină un cadru european comun, fără să impună aceleași criterii operaționale tuturor sistemelor agricole.

Proiectul de compromis permite includerea fermierilor cu timp parțial sau cu mai multe ocupații. Criteriile pot privi veniturile, munca depusă în exploatație, obiectul de activitate sau înscrierea în registre. Activitatea agricolă poate consta și în menținerea terenului într-o stare adecvată pășunatului ori cultivării, în condițiile stabilite de state; nu presupune exclusiv producție comercializată.

Potrivit comunicatului care anunță acordul, Consiliul a introdus un mecanism redistributiv facultativ în cadrul sprijinului degresiv pe suprafață, DABIS. Acesta ar fi similar actualului sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, CRISS. Opțiunea de a redistribui sprijinul între exploatații este distinctă de reducerea obligatorie peste anumite praguri și de plafonarea DABIS, care rămân în negociere.

O altă prioritate este accesul noilor generații la agricultură. Potrivit poziției Consiliului, statele ar trebui să acorde un nivel mai ridicat al sprijinului DABIS pentru tinerii fermieri și să ofere ajutoare pentru instalarea acestora. Măsurile ar urma să fie completate prin acces la formare, consiliere și cunoștințe de specialitate, precum și prin inițiative pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în mediul rural. Fiecare stat ar trebui să elaboreze o strategie de reînnoire generațională și un pachet de pornire pentru tinerii agricultori.

Proiectul de compromis pregătit pentru reuniune definește tânărul fermier printr-o limită maximă de vârstă pe care statul o fixează între 35 și 40 de ani inclusiv și prin conducerea pentru prima dată a exploatației. Statele pot adăuga cerințe de formare sau competențe. Ajutorul pentru instalare presupune un plan de afaceri, iar pachetul național pentru tineri ar trebui să includă cel puțin trei intervenții din lista prevăzută, nu toate instrumentele enumerate. Condițiile finale și sumele efective vor depinde de legislația și planurile aprobate.

Poziția aprobată urmărește, de asemenea, să ofere fermierilor mai multe instrumente pentru a face față pierderilor provocate de fenomene meteorologice extreme, boli ale animalelor și plantelor sau instabilitate a piețelor. Cadrul propus include sprijin pentru asigurări, investiții de adaptare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice, precum și posibilitatea unor plăți de criză pentru exploatațiile afectate de dezastre naturale sau evenimente catastrofale. Aceste dispoziții definesc tipurile de intervenții pe care viitorul sistem ar putea să le susțină, dar nu echivalează cu acordarea imediată a unor despăgubiri.

În proiectul pregătit pentru Consiliu, sprijinul prin instrumente de gestionare a riscurilor privește pierderi care depășesc un prag stabilit la cel puțin 20% din producția sau venitul anual mediu. Referința este media ultimilor trei ani ori media a trei ani din ultimii cinci, fără valoarea cea mai mare și cea mai mică. Sunt prevăzute metode adaptate pentru anumite culturi permanente și pentru tineri sau noi fermieri. Statele pot fi exceptate de la includerea acestor intervenții dacă demonstrează existența unor sisteme publice ori private sau accesul la anumite măsuri voluntare de prevenire și adaptare.

Plățile de criză reprezintă un instrument separat și facultativ pentru state. Proiectul le condiționează de recunoașterea formală a dezastrului sau evenimentului de către autoritatea competentă și de pagube directe care depășesc 30% din producția anuală medie, calculată pe trei ani ori pe trei din ultimii cinci, fără extreme. Aceste plăți urmăresc continuarea activității agricole. Cumulul cu alte ajutoare sau asigurări nu trebuie să ducă la supracompensare; pragul nu este o promisiune de despăgubire automată.

În domeniul mediului, Consiliul a susținut un cadru de cerințe de mediu și condiționalitate socială pentru intervențiile vizate, însoțit de stimulente pentru practici care protejează biodiversitatea, apa și alte resurse naturale. Compromisul urmărește să combine obiectivele de mediu cu particularitățile sistemelor agricole naționale. Statele ar putea sprijini și servicii de înlocuire temporară a fermierilor în perioade de boală, concediu legat de nașterea unui copil sau îngrijirea acestuia, precum și proiecte de diversificare economică, agroturism, inovare și digitalizare în mediul rural.

Proiectul prevede derogări și tratamente specifice, inclusiv pentru schema micilor fermieri și pentru anumite practici ale exploatațiilor ecologice; obligațiile nu se aplică identic oricărei forme de ajutor.

Finanțarea nu este stabilită prin acordul din 26 octombrie. În propunerea Comisiei, suma de aproximativ 300 de miliarde de euro cuprinde minimum 293,7 miliarde pentru sprijinul agricol și 6,3 miliarde pentru plasa de siguranță destinată perturbărilor pieței. Componenta de 6,3 miliarde este inclusă în total, nu se adaugă acestuia. Sprijinul de 293,7 miliarde acoperă mai multe intervenții, nu doar plăți directe pe hectar. Resurse suplimentare ar putea proveni din planurile naționale și regionale, fără ca toate fondurile acestor planuri să fie rezervate agriculturii. Sumele finale depind de acordul privind cadrul financiar multianual 2028–2034.

Plafonarea propusă de 100.000 de euro pe fermier și an privește sprijinul DABIS, nu totalitatea subvențiilor agricole. Proiectul păstrează între paranteze atât acest plafon, cât și reducerile progresive de 25%, 50% și 75% aferente tranșelor peste 20.000, 50.000 și 75.000 de euro. Nota explicativă precizează că pasajele între paranteze sunt excluse din orientarea generală parțială și rămân pentru negocierile privind bugetul. Nici plafonul, nici aceste procente nu sunt reguli finale aprobate prin acordul Consiliului.

Compromisul din 26 octombrie se adaugă poziției parțiale aprobate de Consiliu la 19 octombrie privind organizarea comună a piețelor agricole. Cele două dosare fac parte din reforma mai amplă a PAC și vor trebui corelate cu viitoarele reguli de finanțare. În același timp, Parlamentul European examinează propunerile legislative și va avea propriile priorități privind distribuirea sprijinului, politica rurală și condițiile de acces la fonduri. În Parlament, dosarul privind sprijinul PAC figurează în Observatorul legislativ ca așteptând decizia comisiei competente. Mandatul Consiliului pregătește negocierea interinstituțională; Parlamentul nu și-a stabilit încă poziția în acest dosar.

Ministrul irlandez al Agriculturii, Alimentației și Afacerilor Maritime, Martin Heydon, care reprezintă președinția în exercițiu a Consiliului, a prezentat acordul drept un pas pentru creșterea stabilității și predictibilității sprijinului agricol. Poziția Consiliului exprimă însă doar mandatul de negociere al statelor membre. Conținutul final al PAC după 2027 va rezulta din acordul legislativ cu Parlamentul European și din negocierile financiare privind viitorul buget al Uniunii.