Consiliul UE aprobă un nou plan de redresare pentru Ungaria, dar cele 10 miliarde de euro depind de reforme și obiective îndeplinite

Consiliul Uniunii Europene a aprobat noul plan de redresare și reziliență al Ungariei, într-o decizie care poate permite plata a 10 miliarde de euro către Budapesta. Suma este formată din aproximativ 6,5 miliarde de euro în granturi și aproximativ 3,5 miliarde de euro în împrumuturi.

Aprobarea noului plan vine după ce Ungaria a transmis recent o versiune revizuită a planului său național. Consiliul spune că întârzierile în îndeplinirea așa-numitelor super milestones din planul anterior au făcut ca acesta să nu mai poată fi realizat. Motivele invocate includ creșteri de costuri legate de volatilitatea prețurilor la energie, schimbări geopolitice neprevăzute, dificultăți de implementare, presiuni de calendar și alte evoluții.

Planurile naționale de redresare și reziliență stabilesc reformele și investițiile prin care statele membre folosesc fondurile din Mecanismul de redresare și reziliență. Acest mecanism este piesa centrală a NextGenerationEU, instrumentul temporar creat de UE după pandemia de COVID-19 pentru a sprijini redresarea economică și socială, dar și tranziția verde și digitală.

În cazul Ungariei, noul plan acoperă toate cele șase direcții ale Mecanismului de redresare și reziliență: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența, precum și politicile pentru generația următoare, inclusiv educația și competențele.

Partea cea mai sensibilă a planului privește condițiile legate de folosirea banilor europeni și de funcționarea instituțiilor. Consiliul spune că măsurile prevăzute urmăresc protejarea intereselor financiare ale Uniunii în implementarea planului. Aceasta înseamnă reguli și controale care să reducă riscul ca fondurile europene să fie afectate de fraude, conflicte de interese, achiziții netransparente sau gestionare defectuoasă.

Planul include și măsuri pentru întărirea cadrului anticorupție al Ungariei. Dosarul este important deoarece accesul la bani europeni prin mecanismul de redresare depinde nu doar de proiecte de investiții, ci și de garanții că fondurile pot fi cheltuite corect și verificabil.

O altă zonă vizată este transparența resurselor publice și a achizițiilor publice. Achizițiile publice sunt un punct central în planurile de redresare, deoarece o mare parte din bani ajunge în economie prin contracte pentru lucrări, servicii, echipamente, infrastructură, digitalizare sau reforme administrative.

Noul plan prevede și îmbunătățirea implicării părților interesate și a partenerilor sociali în procesul legislativ. Această componentă privește felul în care guvernul consultă societatea civilă, sindicatele, patronatele și alte grupuri afectate atunci când pregătește reforme și acte normative.

Consiliul menționează explicit și măsuri pentru consolidarea independenței justiției și a statului de drept în Ungaria. Aceste elemente rămân centrale în relația dintre Budapesta și instituțiile europene, deoarece plata fondurilor europene este legată de capacitatea autorităților de a demonstra că există garanții suficiente pentru control, răspundere și aplicarea legii.

Plățile către Ungaria vor fi bazate pe performanță, ca în toate planurile naționale finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia Europeană nu plătește sumele doar pentru că planul a fost aprobat. Ea face plăți atunci când statul membru demonstrează că a îndeplinit jaloanele și țintele agreate pentru reformele și investițiile din plan.

Aprobarea Consiliului nu înseamnă, prin urmare, că Ungaria primește imediat cele 10 miliarde de euro. Decizia creează cadrul pentru posibile plăți, dar fiecare tranșă depinde de progresul concret în implementare. Această logică a fost introdusă în mecanism pentru ca banii europeni să fie legați de reforme și rezultate, nu doar de cheltuieli declarate.

În aceeași zi, Consiliul a aprobat modificări țintite și pentru planurile de redresare ale Ciprului, Finlandei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos și Sloveniei. Potrivit analizei Comisiei, aceste modificări nu afectează relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența generală a planurilor acestor state membre.

Mecanismul de redresare și reziliență este programul financiar major al UE creat ca răspuns la efectele pandemiei asupra economiei europene. Prin NextGenerationEU, Comisia Europeană poate strânge fonduri pentru a ajuta statele membre să repare daunele economice și sociale produse de criză și să finanțeze reforme și investiții.

Statele membre trebuie să îndeplinească toate reformele și investițiile din planurile lor până la sfârșitul lunii august 2026 pentru a beneficia integral de mecanism. Până acum, peste 429 de miliarde de euro au fost plătite prin acest instrument.

Pentru Ungaria, noul plan înseamnă o nouă cale de acces la finanțarea europeană din mecanismul de redresare. Pentru UE, dosarul rămâne un test al modului în care fondurile europene pot fi legate de reforme anticorupție, achiziții publice transparente, independența justiției și protejarea bugetului Uniunii.