Crosetto cere reguli comune împotriva războiului hibrid, invocând riscul influențării tinerilor prin profilare digitală

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a cerut luni, 26 octombrie 2026, examinarea unor reguli și instrumente comune împotriva războiului hibrid, avertizând la Paris asupra folosirii profilării digitale pentru influențarea tinerilor. După reuniunea formatului european E5, el a susținut că răspunsul la dezinformare și tentativele de influențare trebuie construit colectiv. Intervenția nu a fost însoțită de un proiect legislativ sau de adoptarea unor obligații noi pentru platforme.

E5 este formatul de cooperare în domeniul apărării al Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Regatului Unit. Reuniunea din capitala Franței a avut pe agendă sprijinul pentru Ucraina, securitatea europeană, crizele din Orientul Mijlociu, protecția rutelor maritime și amenințările hibride. Formatul coordonează poziții între guverne; nu este o instituție legislativă a Uniunii Europene.

În comunicarea publicată după reuniune, Ministerul italian al Apărării îl citează pe Crosetto afirmând că niciun stat european nu poate face față singur acestor provocări. Ministrul a susținut consolidarea pilonului european al NATO prin cooperare, interoperabilitate și dezvoltarea unor capacități comune.

Crosetto a inclus printre amenințările discutate atacurile cibernetice, dezinformarea și tentativele de influențare a opiniei publice prin instrumente sofisticate de profilare și analiză. În intervenția sa la conferința de presă, a descris acțiuni greu de observat și de atribuit, alături de incursiuni ale dronelor și alte presiuni asupra securității.

Preocuparea sa privind tinerii vizează informațiile pe care utilizarea platformelor le poate dezvălui despre interesele și comportamentul acestora. Ministrul a susținut că profilarea poate fi folosită pentru a le influența felul în care privesc lumea, societatea și democrația, cu o putere de influență pe care familiile și școlile ar putea avea dificultăți să o contracareze. Aceste aprecieri îi aparțin lui Crosetto; în intervenție nu a identificat un stat, o platformă sau o campanie concretă care să demonstreze mecanismul descris.

În răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, ministrul a spus că evoluția tehnologiei adaugă noi forme de confruntare celor tradiționale și a propus examinarea unor reguli și instrumente suplimentare. Potrivit explicației sale, discuția începută la Paris trebuie continuată în formatul celor cinci state, la nivel european și în NATO. El nu a descris însă conținutul unor viitoare obligații, un mecanism de supraveghere sau termene pentru adoptarea lor.

Declarația comună E5 are un obiect mai larg. Cele cinci state consideră Rusia cea mai gravă amenințare pe termen lung pentru securitatea și stabilitatea euroatlantice și denunță încălcările spațiului aerian aliat, sabotajele și atacurile hibride în mai multe domenii. Documentul reafirmă sprijinul pentru Ucraina și necesitatea unei contribuții europene mai puternice la apărarea colectivă.

Textul comun susține modernizarea forțelor și cooperarea industrială în domeniul apărării, în coordonare cu Statele Unite și ceilalți aliați. Inițiativele UE ar trebui să completeze NATO și să evite dublarea inutilă a eforturilor. Documentul nu instituie un program pentru combaterea profilării digitale; apelul la noi reguli și instrumente a fost formulat de Crosetto în intervenția sa.

Potrivit Consiliului UE, amenințările hibride includ activități nocive coordonate, planificate cu intenția de a submina un stat, o instituție sau o societate, prin combinarea mai multor mijloace. Acestea pot implica manipularea informațiilor, atacuri cibernetice, presiuni economice, manevre politice ascunse sau amenințări militare. Actorii pot fi statali ori nestatali, iar metodele sunt concepute adesea pentru a rămâne sub pragul unui conflict armat.

Responsabilitatea principală pentru combaterea acestor amenințări revine statelor membre. La nivel european, cadrul comun de răspuns creat în 2022 permite combinarea unor măsuri preventive, de cooperare, de stabilizare, restrictive și de sprijin. Acesta se articulează cu instrumentele împotriva manipulării informaționale și ingerințelor străine și cu mecanismele de diplomație cibernetică. La 16 martie 2026, Consiliul a reafirmat utilizarea coordonată a instrumentelor disponibile pentru prevenirea, descurajarea și contracararea campaniilor hibride.

În privința platformelor, Regulamentul privind serviciile digitale, DSA, stabilește deja obligații distincte. Platformele online și motoarele de căutare desemnate drept foarte mari trebuie să identifice, să evalueze și să reducă riscurile sistemice legate de serviciile lor, inclusiv efectele asupra drepturilor fundamentale, dezbaterii civice, alegerilor și siguranței publice. Evaluarea trebuie să țină seama și de manipularea intenționată a serviciilor, de conturile neautentice sau de exploatarea automatizată.

Regulamentul impune măsuri de reducere a riscurilor proporționale și eficiente, cu respectarea drepturilor fundamentale. Profilarea comercială și recomandările algoritmice nu demonstrează, prin simpla lor existență, o operațiune de ingerință străină. Identificarea unei campanii ostile presupune stabilirea actorilor, metodelor și coordonării acțiunilor; obligațiile DSA nu înlocuiesc această atribuire.

Pentru protecția minorilor, DSA interzice platformelor afișarea de reclame bazate pe profilare folosind datele personale ale utilizatorului atunci când furnizorul știe cu un grad rezonabil de certitudine că acesta este minor. Respectarea acestei reguli nu obligă platforma să colecteze date personale suplimentare pentru a stabili vârsta. Este o protecție deja prevăzută de legislație, separată de propunerile politice discutate de Crosetto.