Curtea Europeană a Drepturilor Omului examinează cazul a zece copii din Crimeea cărora Rusia le-ar fi impus cetățenia și pentru care ar fi inițiat adopții

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat în cadrul unei audieri la Strasbourg cazul a zece copii ucraineni din Crimeea, despre care organizația care îi reprezintă susține că au primit forțat cetățenia rusă și au fost propuși spre adopție. Localizarea lor rămâne necunoscută reprezentanților, iar eventuala adoptare a unora dintre copii face parte din faptele pe care procedura trebuie să le clarifice.

Dosarul pornește de la situația unor copii foarte mici, aflați deja în îngrijirea statului când Rusia a preluat controlul asupra Crimeei. Născuți între 2009 și 2013, aveau atunci între un an și cinci ani. Uniunea Helsinki Ucraineană pentru Drepturile Omului (UHHRU), care a sesizat Curtea în numele lor, afirmă că autoritățile ruse au refuzat să îi predea Ucrainei, în pofida solicitărilor repetate ale acesteia.

Reprezentanții au invocat apariția numelor și fotografiilor copiilor pe site-uri rusești destinate adopțiilor. Dispariția ulterioară a unor nume de pe aceste pagini i-a determinat să suspecteze că adopțiile începuseră sau fuseseră încheiate. Documentele Curții prezintă această posibilitate ca afirmație a reprezentanților, fără să confirme că toți cei zece copii au fost adoptați.

Plângerea are două componente. În temeiul articolului 5 al Convenției europene a drepturilor omului, UHHRU contestă menținerea copiilor în instituții, ascunderea informațiilor despre locul unde se află și includerea în sistemele rusești de adopție sau plasament, situație pe care o califică drept dispariție forțată. În temeiul articolului 8, organizația susține că schimbarea arbitrară a cetățeniei și înscrierea pe site-uri de adopție au afectat identitatea socială a copiilor ca cetățeni ucraineni. Acestea sunt acuzațiile supuse examinării, asupra cărora Curtea nu s-a pronunțat încă.

Printre întrebările adresate părților se numără locul în care se află copiii, existența unor adopții și baza juridică a menținerii lor în instituții. Curtea a cerut și clarificări privind dreptul UHHRU de a-i reprezenta în această procedură. Organizația nu are contact cu copiii, iar judecătorii trebuie să stabilească dacă poate acționa în numele lor în condițiile articolului 34 al Convenției.

Audierea din 22 septembrie s-a desfășurat fără reprezentanți ai Rusiei. Potrivit Grefei, guvernul rus nu a transmis observații și nici nu a răspuns solicitării de a indica cine îl va reprezenta. Camera a considerat că desfășurarea audierii în aceste condiții era compatibilă cu buna administrare a justiției. Guvernul ucrainean și mai multe organizații au intervenit în procedură ca terți.

Dosarul are și o limită temporală esențială. În februarie 2023, Curtea a respins cererea unei măsuri provizorii pentru oprirea adopțiilor deoarece aceasta privea evenimente ulterioare datei de 16 septembrie 2022, când Rusia a încetat să fie parte la Convenție. Grefa a precizat că o asemenea decizie nu prejudecă admisibilitatea sau fondul cererii. Curtea a acordat dosarului prioritate și a protejat identitatea copiilor prin anonimat.

Cererea, depusă în ianuarie 2023, a fost comunicată guvernului rus în martie 2025, iar audierea privește atât admisibilitatea, cât și fondul. Deliberările sunt confidențiale, iar soluția va fi anunțată ulterior. Până atunci, localizarea copiilor și eventuala lor adoptare rămân întrebări deschise în documentele publice ale cauzei.