Declarația de la Erevan cere rezultate măsurabile în protejarea biodiversității

Declarația adoptată la 16 octombrie de participanții la summitul Leaders for Nature de la Erevan cere accelerarea măsurilor pentru protejarea și refacerea ecosistemelor, finanțare suplimentară și evaluarea mai riguroasă a progresului. Apelul politic precedă COP17, conferința ONU pentru biodiversitate deschisă la 19 octombrie în capitala Armeniei, unde guvernele vor examina prima evaluare globală a aplicării cadrului Kunming–Montreal.

Documentul, intitulat „Taking Action for Nature”, pornește de la constatarea că eforturile colective și progresele înregistrate rămân insuficiente. Participanții cer transformarea angajamentelor în acțiuni măsurabile și rezultate durabile, în condițiile în care termenul pentru atingerea țintelor globale este 2030. Declarația a fost citită la încheierea summitului de ministrul armean al mediului, Hambardzum Matevosyan, potrivit anunțului publicat de președinția COP17 la 17 octombrie.

Cadrul global pentru biodiversitate Kunming–Montreal, adoptat în decembrie 2022, stabilește 23 de ținte pentru 2030 și patru obiective pentru 2050. Misiunea sa este oprirea și inversarea pierderii biodiversității până la sfârșitul acestui deceniu. Declarația de la Erevan reafirmă acest cadru și cere aplicarea lui la nivel național, prin protejarea, refacerea, gestionarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, de apă dulce, costiere și marine.

Concret, textul solicită integrarea biodiversității în politicile publice și în sectoarele economice, planificare coordonată la nivelul întregului guvern și promovarea unor modele durabile de producție și consum. Argumentul este și economic: ecosistemele sănătoase susțin hrana, apa, sănătatea și mijloacele de trai. Pierderea lor afectează, astfel, capacitatea societăților de a face față schimbărilor climatice și de a susține dezvoltarea pe termen lung.

Prima evaluare globală, programată în cadrul conferinței din 19–30 octombrie, trebuie să arate unde se află acțiunea colectivă față de țintele convenite. Raportul „State of Biodiversity Action”, prezentat de Secretariatul Convenției privind diversitatea biologică, constată o mobilizare largă pentru stabilirea țintelor naționale, dar și un ritm insuficient al implementării. Evaluarea urmărește identificarea lacunelor și a măsurilor necesare pentru accelerarea progresului.

În acest scop, declarația cere consolidarea monitorizării, planificării, raportării și evaluării, îmbunătățirea datelor despre biodiversitate și luarea deciziilor pe baze științifice. Raportarea angajamentelor și a măsurilor naționale trebuie însă interpretată împreună cu limitele datelor: raportul global arată că autoevaluările și întârzierile dintre intervenții și efectele asupra naturii pot îngreuna măsurarea rezultatelor ecologice.

Finanțarea este o altă condiție a aplicării cadrului. Participanții solicită resurse publice și private mai mari, previzibile și accesibile, precum și consolidarea capacităților, cooperare științifică și tehnică și acces la tehnologie. Sprijinul internațional este cerut în special pentru țările în curs de dezvoltare, inclusiv țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare. Declarația nu stabilește o alocare financiară nouă sau o sumă de plătit.

Textul cere și împărțirea justă și echitabilă a beneficiilor obținute din utilizarea informațiilor digitale privind secvențele genetice ale resurselor genetice. El indică explicit mecanismul multilateral și Fondul Cali deja existente. Aceste instrumente urmăresc ca beneficiile utilizării datelor genetice să contribuie la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității; ele nu sunt înființate prin declarația summitului.

Participarea popoarelor indigene și a comunităților locale este tratată distinct, inclusiv prin recunoașterea cunoștințelor tradiționale, cu consimțământul lor liber, prealabil și în cunoștință de cauză, după caz. Documentul cere implicarea efectivă a femeilor, tinerilor, autorităților regionale și locale, cercetătorilor, societății civile, mediului de afaceri și sectorului financiar în realizarea țintelor.

Uniunea Europeană își stabilise separat poziția pentru negocieri prin concluziile adoptate de Consiliul UE la 12 octombrie. Acestea cer accelerarea aplicării cadrului, integrarea biodiversității în toate politicile relevante, decizii bazate pe știință și mobilizarea finanțării publice și private. Poziția europeană susține menținerea ambiției cadrului și este documentul de orientare al UE pentru conferință.

Declarația de la Erevan reprezintă apelul politic al participanților la summit. Deciziile COP17 vor fi negociate de părțile la Convenția privind diversitatea biologică în cadrul conferinței care se încheie la 30 octombrie. Participanții la summit cer ca deliberările și rezultatele acesteia să reflecte angajamentele declarației și să stabilească o direcție clară pentru accelerarea acțiunii până în 2030.